Forumul Judecătorilor: Raportul MCV obligă Parlamentul să renunţe la modificarea „legilor justiţiei”. Ce spune Comisia Europeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisia Europeană invită România să îndeplinească toate recomandările şi anunţă că, spre sfârşitul lui 2018, va publica un nou raport de evaluare, se arată la finalul documentului făcut public miercuri, care insistă asupra necesităţii consultării Comisiei de la Veneţia în cazul numirii procurorilor şefi.

UPDATE 17.15 Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (FJR) arată că Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, dat publicităţii astăzi, 15 noiembrie 2017, este unul extrem de critic şi care confirmă faptul că „provocările la adresa independenţei sistemului judiciar din România reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare pentru Uniunea Europeană”.

În esenţă, arată magistraţii, Comisia Europeană a apreciat că „un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformei şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin MCV”.

„Prin urmare, proiectele succesive de modificare a «legilor Justiţiei» promovate prin Ministerul Justiţiei şi prin Parlament, cu ignorarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii şi a poziţiei ferme a corpului magistraţilor, trebuie imediat abandonate, ridicând întrebări cu privire la necesitatea reexaminării de Comisia Europeană a tuturor progreselor înregistrate în legătură cu independenţa sistemului judiciar.

FJR a expliat că prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a României a apreciat că, prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligaţia de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art.148 alin.(4) dinConstituţie, potrivit cărora „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2)".

„Aşadar, respectând Constituţia României şi întocmai recomandările din Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, dat publicităţii astăzi, 15 noiembrie 2017, orice dezbatere parlamentară care ignoră punctul de vedere al magistraturii este neavenită. Acest punct de vedere este exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii şi de câteva sute de adunări generale ale instanţelor şi parchetelor din ţară, nemaivorbind de aproximativ 4000 de magistraţi care, individual, au solicitat dialog constructiv şi respectarea independenţei justiţiei, printr-un memoriu amintit de raportul Comisiei Europene”, afirmă magistraţii.

Asociaţia de magistraţi precizează că nu este suficientă nici înregistrarea unei iniţiative legislative pe rolul uneia dintre Camerele Parlamentului, pentru ca apoi să fie transformată integral prin intermediul unor amendamente depuse de diverşi titulari ai acestui drept sau de “invitaţi” selectaţi discreţionar şi nereprezentativ dintre magistraţi de preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, deoarece avizele emise de Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Legislativ privesc doar forma iniţială a propunerii legislative, iar “amendamentele” proprii sau “viziunile legislative” noi nu sunt însuşite sub nicio formă de majoritatea magistraţilor.

„În consecinţă, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România apreciază că soluţia transparentă şi care respectă principiul dialogului interinstituţional şi al colaborării loiale între autorităţile statului este abandonarea iniţiativei actuale (profund viciate prin prisma lacunelor, a necorelărilor şi a potenţialului major de afectare a independentei justiţiei) şi reluarea procedurii de elaborare a unui proiect solid, în cadrul Ministerului Justiţiei, aşa cum fusese de la bun început asumat”, se mai arată în comunicatul de presă.

Magistraţii spn că totodată, aşa cum sugerează Comisia Europeană, Ministrul Justiţiei are obligaţia de a iniţia şi dezvolta un dialog concret, efectiv, cu magistraţii, Consiliul Superior al Magistraturii, asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, dacă doreşte îmbunătăţirea cadrului legislativ, numai după efectuarea studiilor de impact cuvenite, după consultarea prealabilă a Comisiei de la Veneţia şi după prezentarea unor motivări serioase şi credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiţiei, în acord cu Mecanismul de cooperare şi verificare. 

Ministerull Public: Punct de vedere similar cu al nostru

UPDATE 16.40 Conducerea Ministerului Public spune că a luat act de concluziile şi recomandările cuprinse în Raportul MCV, constatând că punctul de vedere formulat de Comisia Europeană în chestiunile fundamentale privind independenţa justiţiei şi cariera magistraţilor este similar cu poziţia exprimată în mod constant de Parchetul instanţei supreme, respectiv că propunerile referitoare la legile justiţiei au avut un impact negativ legat de progresele deja înregistrate. 

"Conducerea Ministerului Public a luat act de concluziile şi recomandările cuprinse în Raportul MCV (...) Se constată că punctul de vedere formulat de Comisia Europeană în chestiunile fundamentale privind independenţa justiţiei şi cariera magistraţilor este similar cu poziţia exprimată în mod constant de Ministerul Public, respectiv se reţine în Raport că propunerile referitoare la legile justiţiei au avut un impact negativ legat de progresele deja înregistrate. Punerea la îndoială a independenţei sistemului judiciar a reprezentat un motiv de îngrijorare în cadrul Raportului. Astfel, deşi s-au înregistrat progrese privind implementarea unor recomandări, tendinţa generală a anului 2017 a fost una de regres, ce ar putea avea drept consecinţă revenirea la unele recomandări considerate îndeplinite în Raportul din ianuarie 2017. Comisia reţine că este nevoie de o reală cooperare între instituţiile statului, care să ţină seama de respectarea independenţei justiţiei şi care să conducă într-un viitor apropiat la îndeplinirea recomandărilor din Raport. Totodată, se reţine în Raport că în adoptarea legilor justiţiei se recomandă să se aibă în vedere propunerile formulate de corpul magistraţilor, iar procedura legislativă să se desfăşoare în condiţii de transparenţă totală", arată Ministerul Public.

Reacţia DNA

La rândul ei, DNA reia concluziile menţionate în raportul MCV şi aminteşte, într-un comunicat de presă, că în cursul acestui an a înaintat către Parlament trei cereri de încuviinţare a urmăririi penale pentru miniştri şi foşti miniştri care sunt şi parlamentari, pentru presupuse fapte de corupţie, toate cererile fiind respinse, arată News.ro.

Astfel, DNA face referire la menţiunile din raportul MCV privind importanţa menţinerii independenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-şi continua activitatea şi insistă asupra îndeplinirii unei recomandări formulate anterior, şi anume adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunităţilor parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni că imunitatea e folosită ca scut împotriva acţiunii procurorilor.

DNA aminteşte că în acest an a înaintat către Parlament trei cereri de încuviinţare a urmăririi penale pentru miniştri şi foşti miniştri care sunt şi parlamentari, pentru presupuse fapte de corupţie, toate cererile fiind respinse. "Raportul insistă însă că, în cazul apariţiei unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupţiei, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie", subliniază DNA, citând raportul MCV.

DNA reia şi concluziile CE că progresul pozitiv şi rezultatele bune ale instituţiilor judiciare în lupta împotriva corupţiei au fost puse sub semnul întrebării de anumite evenimente, cum ar fi: Ordonanţa de urgenţă de dezincriminare a anumitor infracţiuni de corupţie, între care abuzul în serviciu (ianuarie 2017) care, deşi abrogată, a lăsat loc unor îndoieli în spaţiul public şi propunerile de modificare a legilor Justiţiei, iniţiate la sfârşitul lunii august, care au generat controverse şi o puternică reacţie negativă din partea sistemului judiciar şi din partea unor segmente din societatea civilă, reacţie care s-a focalizat asupra problemei independenţei justiţiei.

Lazăr: „Cuvântul magistraturii nu este ascultat”

UPDATE 15.00 Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, miercuri, că raportul Comisiei Europene privind MCV reţine o situaţie de regres, în principal din cauza propunerilor de modificare a Legilor Justiţiei.

"Concluziile raportului reţin, în mod evident, o situaţie de regres faţă de raportul din ianuarie 2017 şi aceasta în principal din cauza propunerilor privind Legile Justiţiei, care au avut un impact negativ şi care au stârnit îngrijorare. În cadrul raportului, se recomandă să fie avute în vedere propunerile făcute de magistraţi, propuneri care conservă independenţa magistraturii. Ne aducem aminte că unele dintre aceste propuneri priveau numirea procurorilor în funcţii de conducere după un sistem transparent şi robust, un sistem care să fie similar celui pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi. În continuare, se recomandă ca instituţiile statului român să lucreze împreună, să coopereze pentru a ajunge la rezolvarea acestei situaţii. Eu zic că nu este foarte complicat. Nu poate exista cooperare acolo unde se impun nişte lucruri din exterior, iar cuvântul magistraturii nu este ascultat. (...) Faţă de raportul din ianuarie 2017, este un regres care ar putea determina reconsiderarea unor obiective care au fost considerate deja îndeplinite în raportul din ianuarie", a afirmat procurorul general, la sediul PÎCCJ, într-o declaraţie presă după publicarea raportului privind MCV.

Iohannis: Un serios semnal de alarmă

UPDATE 12.50  Preşedintele României, Klaus Iohannis, a reacţionat după publicarea raportului privnd MCV. Iohannis „consideră că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei (MCV) reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliţia de guvernare trebuie să ţină cont. Dacă acţiunile Guvernului şi Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiţiei vor continua în aceeaşi direcţie ca şi până acum, România va face paşi înapoi în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei“, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. 

De asemenea, Iohannis împărtăşeşte opinia Comisiei Europene „conform căreia procesul de modificare a acestei legislaţii trebuie să fie unul cât mai transparent şi cu luarea în considerare a poziţiei tuturor actorilor din sistemul judiciar. De la raportul din luna ianuarie 2017, care a consemnat progresele semnificative înregistrate pe parcursul anului 2016, în cel publicat astăzi, Comisia Europeană arată că doar una dintre cele 12 recomandări este implementată satisfăcător şi doar la alte 3 recomandări s-au înregistrat progrese reale“, se mai arată în documentul citat. 

image

Mai mult, preşedintele atrage atenţia că „întregul efort făcut de România pentru întărirea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterea corupţiei poate fi periclitat de acţiunile unor oameni politici care refuză să accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetăţenilor şi nu a unor interese partizane sau de grup. Afectarea independenţei sistemului judiciar şi, în general, orice presiune sau încercare de a controla politic justiţia, nu fac altceva decât să întoarcă România spre trecut“. 

Ce se arată în raport

UPDATE 12.50 Comisia Europeană invită România să îndeplinească toate recomandările şi anunţă că, spre sfârşitul lui 2018, va publica un nou raport de evaluare, se arată la finalul documentului făcut public miercuri, care insistă asupra necesităţii consultării Comisiei de la Veneţia în cazul numirii procurorilor şefi, remarcă faptul că în trei cazuri recente a fost respinsă cererea de ridicare a imunităţii unor parlamentari şi consemnează că deşi Parlamentul a adoptat un cod de conduită, acesta nu face trimitere specifică la independeţa sistemului judiciar. De asemena, rzportul avertizează că în cazul unor presiuni cu efecte negative asupra luptei anticorpupţie, CE şi-ar putea reevalua concluziile.

Comisia Europeană a arătat că în ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situaţia politică. „Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern şi sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea”, se arată în raportul MCV.

"Comisia invită România să pună în aplicare acţiunile necesare şi să îndeplinească toate recomandările şi, către sfârşitul anului 2018, va publica un nou raport privind progresele înregistrate", este concluzia raportului.

Despre codul de conduită al parlamentarilor

În ceea ce priveşte numirea procurorilor de rang înalt, raportul menţine reomandarea din luna ianuarie, ca România să ceară avizul Comisiei de la Veneţia. "Punerea în aplicare a acestei recomandări va trebui, de asemenea, să asigure garanţii corespunzătoare în ceea ce priveşte transparenţa, independenţa şi sistemul de control şi echilibru al puterilor în stat, chiar dacă decizia finală ar aparţine în continuare nivelului politic", subliniază documentul.

Referitor la Codurile de conduită, CE remarcă faptul că Parlamentul a adoptat un cod de conduită la 11 octombrie 2017, care include o dispoziţie generală cu privire la respectarea separării puterilor, fără a da însă  curs recomandării Comisiei de a face trimitere în mod specific la independenţa sistemului judiciar.

"Prin urmare, următorul pas va fi de a vedea modul în care codul are un efect practic în ceea ce priveşte definirea acţiunilor care ar depăşi limitele stabilite de acesta şi a măsurilor care se iau în cazul în care aceste limite sunt depăşite", se arată în raport, care adaugă că "ar fi de aşteptat ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declaraţiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acţiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat codul".

Reforma sistemului judiciar

În legătură cu reforma sistemului judiciar, documentul menţionează că "recomandării de a încheia faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ale României nu i s-a dat curs încă" şi că "parlamentul nu a adoptat până în prezent niciunul dintre proiectele de modificări propuse de Guvern în 2016, care fuseseră rezultatul unor ample consultări cu sistemul judiciar".

Cu privire la transparenţa şi predictibilitatea procesului legislativ pentru legislaţia privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, CE afirmă că "Parlamentul a adoptat mai multe măsuri şi modificări cu privire la care nu s-au organizat consultări sau dezbateri publice sau oportunitatea de a contribui la acestea a fost redusă".

Documentul CE apreciază şi că CSM "ar trebui să continue să îşi consolideze activitatea de apărare a reputaţiei magistraturii în mod coerent şi eficient şi să contribuie la un dialog constructiv şi transparent cu Guvernul şi Parlamentul", precum şi că "ar trebui să promoveze, de asemenea, consolidarea în continuare a cooperării dintre instituţiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesoluţionate, inclusiv funcţionarea Inspecţiei Judiciare"

În general, Comisia notează că eu existat evoluţii pozitive, dar că "situaţia politică şi propunerile legislative care riscă să aibă un impact negativ asupra reformei au încetinit realizarea de progrese".

Despre combaterea corupţiei la nivel înalt

Raportul analizează şi stadiul în privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, care se regăseşte în Recomandarea - 10, referitoare la responsabilizarea Parlamentului în deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmărire penală de a autoriza măsuri preventive, cum ar fi percheziţii sau arestări, şi la cereri de autorizare a anchetării parlamentarilor, atunci când aceştia ocupă sau au ocupat funcţia de ministru (denumită în continuare „ridicarea imunităţii”). Rapoartele anterioare privind MCV au evidenţiat faptul că astfel de decizii fuseseră considerate de opinia publică drept încercări de a limita sau a evita anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie. 

"Prin urmare, elaborarea unor criterii pentru a decide cu privire la astfel de cereri din partea organelor de urmărire penală este o modalitate de a putea demonstra că deciziile au o bază obiectivă", spune Comisia Europeană, arătând că trei cereri recente de ridicare a imunităţii unor parlamentari au fost respinse.

"În încercarea de a îmbunătăţi transparenţa, Camera Deputaţilor a început să facă publice, înainte de votul în plen, argumentele Comisiei juridice în favoarea respingerii sau a aprobării acestor cereri. În două cazuri, argumentul în favoarea respingerii invocat de Comisia juridică a fost că faptele nu au niciun temei juridic - cu toate că partidele de opoziţie au contestat acest lucru pe motiv că numai judecătorii pot evalua dacă o persoană a comis o infracţiune. Comisia salută faptul că se ia în considerare nevoia unei mai mari transparenţe cu privire la acţiunile întreprinse în urma cererilor formulate de organele de urmărire penală, dar consideră că sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la recomandarea 10. Ea îşi reiterează recomandarea de a solicita asistenţă Comisiei de la Veneţia şi GRECO, care sunt în măsură să ofere o expertiză valoroasă referitoare la practicile în acest domeniu", mai menţionează raportul MCV.

Cazul Ordonanţei 13/2017

În plus, progresele şi rezultatele bune pe care instituţiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanţe de urgenţă, Ordonanţa 13/2017,  a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie, cum ar fi abuzul în serviciu, şi a unei propuneri de act normativ vizând graţierea.

„ Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga ţară. Deşi ordonanţa de urgenţă a fost abrogată de Guvern şi, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spaţiul public”, arată sursa citată.

Controversata modificare a legilor Justiţiei

O altă controversă ar fi apărut, de asemenea, o dată cu discuţiile privind propunerile de revizuire a legilor justiţiei începând cu sfârşitul lunii august. „Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspect precum independenţa sistemului judiciar. Preşedintele României şi societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă şi o petiţie prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraţilor din România”, arată sursa citată.

Potrivit raportului, cele trei legi ale justiţiei, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor şi al procurorilor, precum şi organizarea şi funcţionarea instanţelor, a parchetelor şi chiar a Consiliului Superior: „Acestea au un impact direct asupra independenţei sistemului judiciar şi a sistemului de justiţie în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie”.

Unele dintre modificările propuse vizau aspecte precum rolul Inspecţiei Judiciare şi răspunderea personal a magistraţilor, precum şi numirea procurorilor de rang înalt: „aspecte care afectează independenţa sistemului judiciar şi ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independenţa sistemului judiciar”. „Reacţia negativă puternică din partea sistemului judiciar şi din partea unor părţi ale societăţii civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independenţa sistemului judiciar”, se mai scrie în Raprtul MCV.  

Importanţa avizului Comisiei de la Veneţia

„Capacitatea Guvernului şi a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent şi constructiv cu privire la legile justiţiei va fi esenţială”, au explicat oficialii europeni. În general, un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător , şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia, reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformei şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin MCV, au explicat experţii europeni.

„Criticile la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice”, se arată în document.  Acest lucru ar fi în contradicţie cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce priveşte continuarea reformei, susţinute de Consiliu, precum şi cu necesitatea de a respecta independenţa sistemului judiciar. „Acceptarea şi respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi faptul de a le permite magistraţilor să îşi facă datoria în mod neîngrădit sunt esenţiale, inclusiv pentru a satisface condiţia prevăzută în raportul din ianuarie”, conchide Comisia Europeană.

Cele 3 recomandări care nu s-ar fi aplicat

În concluzie, Comisia Europeană a arătat că s-au realizat progrese cu privire la o serie de recomandări şi sub rezerva aplicării practice, cu privire la alte 3 recomandări: 2, 7 şi 12.

Recomandarea 2: „Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectful reciproc între instituţii şi se precizează clar că parlamentarii şi procesul parlamentar trebuie să respecte independenţa sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniştri.”

Recomandarea 7: „Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi cu organizaţiile profesionale, şi să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanţelor şi ale parchetelor.”

Recomandarea 12: „Asigurarea faptului că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operaţională pe deplin şi efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informaţii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Agenţia ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacităţii sale administrative, la rezultatele obţinute în confiscarea şi la gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni”.

Ce se arată în concluzii

„Pe această bază, deşi progresele înregistrate au adus unele obiective de referinţă mai aproape de îndeplinire, Comisia nu poate încă să concluzioneze că, în această etapă, vreunul dintre obiectivele de referinţă este îndeplinit în mod satisfăcător”, se arată în raportul MCV. . Comisia rămâne de părere că, prin cooperarea loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ce menţine cu fermitate realizările anterioare şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va fi în măsură, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante din cadrul MCV.

„Comisia invită România să pună în aplicare acţiunile necesare şi să îndeplinească toate recomandările şi, către sfârşitul anului 2018,va publica un nou raport privind progresele înregistrate”, arată sursa citată. 

Reacţia lui Tudorel Toader

UPDATE 11.35 Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader arată că este vorba de o concluzie pozitivă a Comisiei Europene:  „Concluzia raportului este că România îşi poate îndeplini concluziile MCV în actualul mandat al Comisiei, până în anul 2018.” „Am luat act cu privire la progresele înregistrate de România”, a explicat Toader. El arată că raportul consemnează progresele înregistrate de România, faţă de momentul ianuarie 2017. 

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a spus că acest raport este unul de etapă. „Un lucru foarte important de subliniat - este un raport de etapă, un raport care consemnează progresele de la ultimul raport din ianuarie. Raportul evidenţiază multe din progresele înregistrate faţă de ianuarie, fundamentând concluzia Comisiei, în sensul îndeplinirii MCV într-un viitor apropiat. Este şi un angajament asumat - ca la preluarea preşedinţiei Consiliului, la începutul lui 2019, România să nu se mai afle sub MCV. Evoluţia se încadrează în acest angajament", a declarat ministrul Justiţiei. 

image

El a spus că trei dintre recomanări - 2, 7 şi 18 - ar fi putut fi considerate îndeplinite, dar în actualul raport se adaugă cerinţe noi.

"Codurile de conduită sunt adoptate, Agenţia de administrare a bunurilor indisponibilizate este complet operaţională. Raportul pune accentul pe confirmarea rezultatelor, aspect care nu figurează în textul recomandărilor din ianuarie 2017, adăugandu-se cerinţe noi. Recomandarea era de adoptare a celor două coduri. Actualul raport vizează şi implementarea acestora. La recomandarea numărul 1, privind numirile procurorilor de rang înalt, CE se referă la legile justiţiei, aşadar la soluţiile legislative care sunt încă în dezbatere", a afirmat Toader.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a spus că acest raport este unul de etapă.  „Un lucru foarte important de subliniat - este un raport de etapă, un raport care consemnează progresele de la ultimul raport din ianuarie. Raportul evidenţiază multe din progresele înregistrate faţă de ianuarie, fundamentând concluzia Comisiei, în sensul îndeplinirii MCV într-un viitor apropiat. Este şi un angajament asumat - ca la preluarea preşedinţiei Consiliului, la începutul lui 2019, România să nu se mai afle sub MCV. Evoluţia se încadrează în acest angajament", a declarat ministrul Justiţiei.

El a spus că trei dintre recomanări - 2, 7 şi 18 - ar fi putut fi considerate îndeplinite, dar în actualul raport se adaugă cerinţe noi. "Codurile de conduită sunt adoptate, Agenţia de administrare a bunurilor indisponibilizate este complet operaţională. Raportul pune accentul pe confirmarea rezultatelor, aspect care nu figurează în textul recomandărilor din ianuarie 2017, adăugandu-se cerinţe noi. Recomandarea era de adoptare a celor două coduri. Actualul raport vizează şi implementarea acestora. La recomandarea numărul 1, privind numirile procurorilor de rang înalt, CE se referă la legile justiţiei, aşadar la soluţiile legislative care sunt încă în dezbatere", a afirmat Toader.

Timmermans: „Mai sunt încă multe de făcut”

UPDATE 11.00 Comisia Europeană a publicat astăzi cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.

Raportul de astăzi analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV, potrivit site-ului Comisiei Europene. 

Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans (foto) a declarat: „Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei.” 

image

Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani şi a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcţia îndeplinirii tuturor obiectivelor de referinţă ale MCV.

„Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”, arată Comisia Europeană. 

  • „Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu.” 
  • „Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV.”
  • „Către sfârşitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.”

Anunţul lui Tudorel Toader

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că astăzi se va publica raportul MCV. Totodată, acesta a spus că la ora 11.30 va susţine o declaraţie de presă pe acest subiect. „Astăzi se va publica raportul de progresie MCV. Sper să se publice la orele 11, astfel încât la 11.30 voi fi la Ministerul Justiţiei şi voi da o declaraţie de presă referitor la progresele din recomandările MCV”, a spus Tudorel Toader.

Context

Cel de-al 17-lea raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România este publicat într-un moment marcat de controversata modificare a legilor justiţiei, arată News.ro.

Ultimul raport MCV a fost publicat în ianuarie, Comisia Europeană prezentând atunci condiţiile şi 12 recomandări pe care România le are de îndeplinit pentru a permite ridicarea MCV.

”Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei şi îndeplinirea ultimelor recomandări cerute sunt esenţiale pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV)”, se menţiona în ultimul raport MCV publicat în luna ianuarie.

Ce este Mecanismul de Cooperare şi de Verificare

România este monitorizată de Comisia Europeană la capitolul Justiţie şi Afaceri Interne, de la 1 ianuarie 2007, de când a devenit stat membru al UE. Monitorizarea României în domeniul Justiţiei a intervenit în contextul în care, la 1 ianuarie 2007, în România persistau anumite deficienţe în domeniul reformei sistemului de justiţie şi al luptei împotriva corupţiei, care puteau împiedica, în opinia oficialilor europeni, aplicarea efectivă a legislaţiei, a politicilor şi a programelor europene, scrie ec.europa.eu.

Comisia a introdus astfel un mecanism fără precedent, de cooperare şi verificare aplicat doar Bulgariei şi României, în vederea monitorizării evoluţiilor în domeniile Justiţie şi Afaceri interne. Mecanismul de Cooperare şi de Verificare instituit asupra României este reglementat prin Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei, din 13 decembrie 2006.

În cadrul acestui mecanism, Comisia şi-a asumat obligaţia de a sprijini România în vederea remedierii deficienţelor din justiţie, dar şi de a verifica periodic progresele în raport cu cele patru obiective de referinţă stabilite pentru reforma sistemului de justiţie şi pentru lupta împotriva corupţiei.

Cele patru obiective de referinţă pe care România trebuie să le atingă, pentru a fi ridicată monitorizarea asupra României, sunt:

  • consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie (1);
  • instituirea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să conducă la aplicarea unor sancţiuni disuasive (2);
  • înlăturarea corupţiei la nivel înalt (3);
  • înlăturarea corupţiei la nivelul administraţiilor locale (4).
  • În vederea realizării monitorizării pe Justiţie şi Afaceri Interne, Comisia Europeană elaborează, anual, rapoarte, în care analizează evoluţiile şi face recomandări pentru îmbunătăţirea celor patru capitole.

Ce declara Toader săptămâna trecută

Raportul MCV intermediar de parcurs va fi unul echilibrat, obiectiv, care să constate evoluţiile în îndeplinirea fiecărei recomandări, a anunţat, pe 8 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, după întrevederea cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans. Printre temele discutate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans, a fost cea a evoluţiilor înregistrate în îndeplinirea recomandărilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

"Aceasta şi în aşteptarea faptului că urmează să fie redactat şi publicat raportul intermediar privind stadiul îndeplinirii fiecăreia dintre cele 12 recomandări ale MCV-ului. În urma discuţiilor, după ce am prezentat fiecare recomandare, conţinutul acestora, ceea ce s-a realizat de către toţi factorii implicaţi şi ştim cu totii că mai avem de realizat, personal, exprim convingerea că va fi un raport de parcurs de parcurs intermediar, un raport echilibrat, obiectiv, care să constate respectivele evoluţii în îndeplinirea fiecăreia dintre cele 12 recomandări", a declarat, miercuri, Tudorel Toader.

În septembrie, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au întâlnit cu experţii Comisiei Europene aflaţi în misiune de evaluare în cadrul MCV.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite