Comisia Europeană atestă involuţia din Justiţie a guvernării PSD-ALDE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sub conducerea Liei Savonea, CSM a devenit tinţa criticilor Comisiei Europene
Sub conducerea Liei Savonea, CSM a devenit tinţa criticilor Comisiei Europene

Experţii în domeniu susţin că raportul MCV publicat marţi de Comisia Europeană atestă involuţai din Justiţie provocată de guvernarea PSD-ALDE în ultimii ani. Una din instituţiile vizate de criticile experţilor europeni este CSM-ul condus de Lia Savonea, instituţie acuzată că nu şi-a îndeplinit rolul în sistemul judiciar.

Potrivit comentatorilor raportul MCV prezintă o imagine clară a ceea ce s-a întâmplat în aceşti ultimi ani sub guvernarea PSd-ALDE. „Este moştenirea pe care o lasă guvernarea PSD după aceşti ani cu bătaie de joc la adresa regulilor din clubul numit UE – un club în care am intrat de bună voie şi nesiliţi de nimeni. Un club din care nu au reuşit să ne scoată nici marii corupţi ai vremurilor trecute, nici viermuiala politicii interne de până acum. Pentru simplul fapt că au înţeles că sunt unele lucruri cu care nu te joci şi că da, e mai productiv pentru toată lumea să fim înăuntrul Europei. Şi nu vorbim doar de restanţe mai vechi, dar şi de alte puncte negative intrate relativ recent în atenţia Comisiei, aşa cum este activitatea CSM, instituţie vinovată pentru modul netransparent în care a fost promovată legislaţia din Justiţie. Semnalul pe care acest raport îl transmite este cu atât mai puternic cu cât evaluarea negativă a României este cuplată cu evaluarea pozitivă primită de Bulgaria. Vecinii noştri par că au reuşit să convingă că angajamentul lor pentru apartenenţă la UE e unul serios. Ai noştri guvernanţi nu au reuşit decât să se răţoiască isteric la alţi europeni. E o mare mare ruşine pentru noi că atâta s-a putut. Nu să repare, ci măcar să nu strice mai rău. Este un mesaj şi pentru guvernarea viitoare, în sensul că recomandările MCV trebuie să facă parte din programul de guvernare la capitolul Justiţie”, a delcarat Elena Calistru, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale Funky Citizens.

„Sigur, rapoartele MCV sunt rapoarte politice, însă ele se bazează şi pe rapoartele Comisiei de la Veneţia, care sunt rezultatul unor specialişti în Drept a căror opinie trebuie ascultată. Da, ele au fost critice mai mereu, subliniind faptul că nu reuşim să implementăm ceea ce noi singuri promiteam să facem, cum e cazul armonizării legislaţiei penale cu deciziile CCR. De data aceasta însă tonul critic este fără echivoc şi nu cred că cei de la putere mai pot interpreta acest raport ca fiind favorabil, cum făceau în trecut. Nu trebuie să fii mare specialist în Drept când aia ne spun să desfiinţăm Secţia Specială iar nouă aici în ţară ni se spune că nu putem trăi fără aceste instituţii despre care nu ştie nimeni la ce folosesc”, este de părere fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean.

CSM, vizat de criticile Comisiei Europene

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat şi în noul raport pe motiv că instituţia nu îşi îndeplineşte rolul de a asigura un sistem de control şi echilibru eficient, în măsură să apere independenţa instituţiilor judiciare asupra cărora se exercită presiuni. Experţii CE menţionează presiunile la care a fost supusă Curtea Supremă, instanţa competentă pentru numeroase procese de corupţie la nivel înalt, fiind emnţionate acţiunile guvernului depuse la Curtea Constituţională dar şi ale Inspecţiei Judiciare faţă de fosta şefă a instanţei supreme. "Aceste acţiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curţi, iar atunci când preşedinta ICCJ şi-a anunţat intenţia de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul. Consiliul Superior al Magistraturii a numit recent o nouă preşedintă a ICCJ. Va fi deosebit de important ca, sub noua conducere, ICCJ să îşi păstreze independenţa şi profesionalismul, inclusiv în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt", arată CE.

În ceea ce priveşte Inspecţia Judiciară, în raportul din noiembrie 2018, CE a recomandat numirea imediată, de către CSM, a echipei interimare de conducere a IJ şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare. În raportul publicat marţi, CE arată că CSM nu a numit o nouă echipă interimară de conducere, prin urmare, funcţia de inspector-şef a fost în continuare ocupată interimar până în luna mai 2019, când Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit în funcţie pe acelaşi inspector-şef, în ciuda controverselor. În acelaşi timp, în perioada care a trecut de la ultimul raport, au continuat să fie iniţiate proceduri disciplinare împotriva magistraţilor, inclusiv a şefilor instituţiilor judiciare care se opun reformării sistemului judiciar, şi au continuat să fie divulgate documente în presă.

Un alt aspect menţionat este şi slăbirea notabilă a rolului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în favoarea Secţiei pentru judecători. În particular, Secţia pentru procurori nu a avut niciun rol în numirea procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie şi la crearea acesteia.

Secţia Specială, instrument de presiune politică

Raportul MCV subliniază faptul că funcţionarea Secţiei Speciale (SIIJ) a confirmat temerile că acest parchet ar putea fi utilizat ca instrument de presiune politică, notând faptul că SIIJ a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. „Funcţionarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor a confirmat temerile exprimate atât în România, cât şi în exterior că secţia respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică Au existat mai multe situaţii în care Secţia specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Printre aceste situaţii se numără şi cazurile în care Secţia specială a iniţiat anchete împotriva judecătorilor şi a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum şi modificările bruşte ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanţelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupţie la nivel înalt. Numirile în funcţiile de conducere din Secţia specială au stârnit, la rândul lor, polemici”. 

Un exemplu menţionat este cel al fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi, cărei i s-a deschis dosar penal atunci când candida pentru şefia parchetului european. „Un exemplu elocvent îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei procuroare-şef a DNA, care candida şi pentru funcţia de procuror european. Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcţia respectivă a părut să indice intenţia de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate”, se arată în raportul tehnic.

România rămâne sub MCFV, Bulgaria ca şi scăpată

Spre deosebire de Bulgaria, ca şi ieşită de sub monitorizarea MCV, Comisia Europeană cere instituţiilor europene menţinerea mecanismului de cooperare şi verificare (MCV) asupra României, în condiţiile în care ţara noastră „a făcut paşi înapoi” în lupta anticorupţie şi independenţa justiţiei în anul 2019, nerespectând niciuna dintre recomandările anului trecut. 

Comisia Europeană (CE) notează că a fost „nevoită să revină frecvent la evoluţiile din România privind reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei”, „constatând frecvenţi paşi înapoi de la progresele care fuseseră făcute în anii trecuţi de România şi notate în raportul din noiembrie 2018”. De asemenea, raportul arată că România a fost aproape de a fi supusă mecanismului european de protejare a statului de drept în ţările membre. „Evoluţia situaţiei din primele luni ale anului 2019 a fost o sursă de mare îngrijorare. Ca rezultat, Comisia Europeană a fost nevoită să informeze autorităţile române în mai 2019 că, dacă ameliorările necesare nu aveau să fie făcute imediat sau dacă mai erau făcuţi paşi greşiţi, Comisia ar fi început proceduri sub cadrul legal european al protejării statului de drept, care prevedea un dialog prin care să fie abordate îngrijorările la statul de drept şi care pot trece dincolo de parametrii MCV”, se arată în concluziile raportului MCV.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite