Coloana lui Gabriel Oprea, frântă de DNA. Când votează Senatul ridicarea imunităţii şi cine sunt decidenţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

DNA cere ridicarea imunităţii parlamentare a senatorului UNPR Gabriel Oprea. Acesta este acuzat de abuz în serviciu după ce ar fi folosit ilegal coloana oficială pe vremea când a ocupat fotoliul de ministru de Interne. Procurorii DNA îi mai impută şi faptul că i-a permis procurorului general al României să folosescă antemergător al Poliţiei Rutiere.

Moartea poliţistului Bogdan Gigină îl ajunge din urmă pe Gabriel Oprea. Mai exact, generalul trebuie să răspundă în faţa procurorilor pentru abuzul de coloană oficială, iar în acest sens procurorii DNA au cerut luni aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru.

Cazul lui Gabriel Oprea nu este o premieră. Oprea doar se alătură celorlalţi miniştri de Interne care au avut probleme cu legea: Ioan Rus, Marian Săniuţă, Vasile Blaga, Cristian David şi Dan Nica. Însă în cazul lui Oprea este vorba despre moartea unui om. Pe 20 noiembrie anul trecut, poliţistul Bogdan Gigină a fost ucis de pretenţia lui Gabriel Oprea de a merge numai în coloană oficială şi cu antemergător care să-i deschidă drumul, după cum a arătat ancheta procurorilor. Însă pentru a putea începe urmărirea penală pe numele fostului ministru, DNA trebuie să obţină avizul Senatului.

În acest sens, procurorul şef al DNA a trimis, luni, procurorului general Tiberiu Niţu referatul cauzei în vederea sesizării Senatului. „Cererii transmise i-au fost ataşate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală”. Numai că astfel şeful Ministerului Public a aflat că este şi el vizat în dosar. Asta pentru că printre faptele imputate lui Oprea se numără şi încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general Tiberiu Niţu a beneficiat ilegal de escorta echipajelor Poliţiei Rutiere. Pe cale de consecinţă, şi Tiberiu Niţu ar putea fi pus, la rândul lui, sub acuzare pentru abuz în serviciu şi astfel România ar putea deveni prima ţară din lume cu procurorul general în funcţie urmărit penal de subalternii săi.

„În condiţiile în care procurorul general nu era îndreptăţit să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime şi un prejudiciu material Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, precum şi un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, spun anchetatorii.

Astfel că, luni, când a primit solicitarea DNA, Tiberiu Niţu a decis să se abţină anunţând că de acest demers se va ocupa prim-adjunctul său, Bogdan Licu. La scurt timp însă, procurorul Bogdan Licu a anunţat că se abţine şi el în acest caz. Motivul: Gabriel Oprea i-a fost coordonator de doctorat. Până la urmă cererea DNA a fost trimisă senatorilor de către cel de-al doilea adjunct la procurorului general, Codruţ Olaru.

Gabriel Oprea, cu escortă şi la cârciumă

Potrivit DNA, Gabriel Oprea se face vinovat de două infracţiuni de abuz în serviciu, una constând în folosirea resurselor umane şi materiale ale Ministerului Afacerilor Interne, iar cealaltă constând în încheierea protocolului în baza căruia procurorul general, Tiberiu Niţu, a beneficiat nelegal de aceleaşi privilegii.

Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada menţionată, ministrul Oprea a fost însoţit de echipaje ale Poliţiei Rutiere „în cvasitotalitatea deplasărilor“, într-un regim rezervat de lege exclusiv preşedintelui României, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrului, spun procurorii DNA.

Aceste misiuni, precizează anchetatorii, includeau deplasările zilnice la sediul ministerului şi cele săptămânale la şedinţele de Guvern, împrejurări care nu pot fi calificate ca situaţii deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor.

„Totodată, Poliţia Rutieră însoţea deplasările la destinaţii cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuinţa personală), inclusiv în afara programului de lucru şi în zilele nelucrătoare, situaţii în care nu poate fi justificată în mod obiectiv o urgenţă. În cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutieră a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti care asigură însoţirea coloanelor oficiale) au fost desemnaţi lucrători care aveau ca atribuţii exclusive însoţirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a 3 poliţişti pentru fiecare post (două schimburi şi o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziţia ministrului, aşteptându-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinaţiei“, mai precizează anchetatorii.

Gabriel Oprea a declarat, luni, că a respectat şi respectă legile acestei ţări, că se consideră nevinovat şi că va sprijini toate demersurile pentru aflarea adevărului, iar în egală măsură îşi va apăra drepturile.

Poliţistul Bogdan Gigină, mort în misiunea lui Oprea

Poliţistul de la Brigada Rutieră a Capitalei Bogdan Gigină, de 28 de ani,  şi-a pierdut viaţa după ce a fost obligat să-i deschidă drumul ministrului de Interne de atunci, Gabriel Oprea. Tânărul a fost scos cu motocicleta în trafic după lăsarea serii, pe ploaie torenţială în condiţiile în care mercurul din termometre coborâse sub 10 grade. Iar Gigină nu a fost singurul poliţist care i-a stat în acea seară la dispoziţie fostului ministru. „Pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10. 2015, dispozitivul a fost format din 27 de poliţişti aflaţi în intersecţiile de pe traseu”, subliniază procurorii.

Obligat să ruleze cu mare viteză, poliţistul a derapat la o trecere de pietoni de pe Bulevardul Ştirbei Vodă şi a plonjat într-o groapă adâncă de trei metri, săpată pe mijlocul străzii şi nesemnalizată corespunzător. Bogdan Gigină a încetat din viaţă la Spitalul Universitar.
Iniţial, Poliţia Capitalei a încercat să ascundă circumstanţele accidentului, anunţând că poliţistul se afla într-o misiune de fluidizare a traficului. Nu a fost singura informaţie contradictorie. Într-un alt comunicat, Poliţia a precizat că, după accident, coloana oficială a oprit, ministrul Oprea dând personal ordin pentru transportarea victimei la spital. Martori oculari au declarat însă că maşina în care se afla demnitarul şi-a continuat drumul în mare viteză.

Penalii care decid soarta lui Oprea

Cererea DNA de urmărire penală pe numele lui Gabriel Oprea va fi votată de unii senatori care, la rândul lor, au probleme cu lege. Unii dintre ei sunt urmăriţi penal, alţii chiar condamnaţi cu suspendare, iar alţii nici măcar n-au mai ajuns în faţa Justiţiei pentru că au fost protejaţi de colegi. Problemele lor cu Justiţia nu îi împiedică însă să vină în continuare la Senat şi să se pronunţe asupra altor solicitările de urmărire penală, de reţinere sau arestare preventivă.

Senatorii pe numele cărora s-a dispus urmărirea penală sunt: Ecaterina Andronescu (PSD – dosarul Microsoft), Şerban Mihăilescu (UNPR – dosarul Microsoft), Ion Ariton (PNL, fost PDL, dosarul Gala Bute), Alexandru Mazăre (PSD – dosarul în care Radu Mazăre este cercetat pentru luare de mită), Gabriel Mutu (PSD –dosarul lui Dragoş Nedelcu, fost membru CA al Realitatea Media) şi Niculae Bădălău (PSD, trafic de influenţă). Senatorii care continuă să facă legi deşi au primit condamnări cu suspendare: fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiariu (PNL, trei ani şi jumătate în dosarul Poşta Română),  Corneliu Dobriţoiu (PNL, un an în dosarul „Case pentru generali“), Dian Popescu (ALDE, cinci luni pentru complicitate la abuz în serviciu). Alţi doi care vor vota în cazul Oprea vor fi: senatorul PSD Dan Şova, aflat în control judiciar în dosarul „Turceni-Rovinari“ şi senatorul ALDE Varujan Vosganian, salvat în două rânduri de începerea urmăririi penale ca urmare a voturilor senatorilor.

Votul, peste două săptămâni

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu este de părere că solicitarea DNA în cazul Oprea poate să aştepte până după vacanţa parlamentară, care se va încheia pe 1 februarie. „Suntem în vacanţa parlamentară, în mod normal este tratată în timpul sesiunii parlamentare o asemenea solicitare “, a spus Tăriceanu.

Parlamentarii se întorc la muncă luni, când va avea loc şi prima şedinţă a Biroului Permanent, for care trebuie să ia act de cererea Justiţiei. Din momentul şedinţei conducerii Senatului, Comisia Juridică are la dispoziţie trei zile pentru a întocmi raportul care va fi înaintat plenului. În tot acest timp, Oprea va putea să-şi consulte dosarul pentru a-şi pregăti apărarea în faţa senatorilor. Dacă senatorii nu vor apela la niciun tertip şi vor respecta procedura parlamentară, votul final în cazul Oprea ar trebui să se desfăşoare peste două săptămâni. 
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite