Codul şpăgilor din Justiţie. Aranjarea părului cu ambele mâini şi afişarea unui zâmbet, semnul judecătoarei Veronica Cîrstoiu că aproba şpaga

Codul
şpăgilor din Justiţie. Aranjarea părului cu ambele mâini şi afişarea unui zâmbet, semnul judecătoarei Veronica Cîrstoiu că aproba şpaga

Judecătoarea şpăgară de la Curtea de Apel aproba mita prin semne    FOTO Mediafax

Aranjarea părului cu ambele mâini şi afişarea unui zâmbet, la cinci minte de la începerea şedinţei de judecată. Acesta era semnul prin care judecătoarea Veronica Cîrstoiu, judecătoarea de la Curtea de Apel Bucureşti, anunţa că acceptă şpaga. Mituitorul şi intermediarul se aflau în sală şi receptau semnalul. Judecătoarea şpăgară şi fiul ei au fost vineri arestaţi preventiv pentru 29 de zile.

Întâlniri la coafor, semne conspirative chiar din sala de judecată , şpăgi de milioane de euro negociate la sânge, soluţii favorabile în cazul unor afacerişti dispuşi să plătească sume grele pentru a-şi cumpăra libertatea şi un investigator sub acoperire.

Acestea sunt elementele prezentate în motivarea Curţii de Apel Bucureşti (CAB) privind arestarea preventivă de vinerea trecută  a judecătoarei Veronica Cîrstoiu şi a fiului ei, Florin Cergan, acuzaţi de luare de mită şi complicitate la trafic de influenţă.

Mai exact, potrivit procurorilor DNA, judecătoarea Veronica Cîrstoiu de la Curtea de Apel Bucureşti ar fi primit de la omul de afaceri Dinel Staicu, prin intermediul avocatei acestuia Adriana Dascălu, 630.000 de euro.

Scopul mitei era anularea condamnării la şapte ani de închisoare cu executare primită de Dinel Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR). Dar nu era acesta singurul dosar în care funcţiona reţeaua.


În motivarea deciziei de arestare preventivă, instanţa arată că mita care ar fi trebuit să ajungă la magistraţi ai Curţii de Apel Bucureşti sau ai Instanţei Supreme, în schimbul unor soluţii favorabile în mai multe dosare, era transmisă prin intermediul judecătoarei Veronica Cîrstoiu.

Limbajul semnelor şi decodificarea acestuia

Cel mai dificil moment al operaţiunii de plată a mitei contra unei sentinţe favorabile era câştigarea încrederii de către mituitor că intermediarul, Adriana Dascălu, chiar a vorbit cu magistratul care urma să judece dosarul, iar acesta a acceptat plata. Discuţiile deschise erau excluse, de teama interceptărilor, aşa că Veronica Cîrstoiu şi intermediarul Adriana Dascălu stabiliseră un sistem de semne discrete, menite a-l convinge pe mituitor.

Astfel, subiectul dosarului şi intermediara urmau să se prezinte la una dintre şedinţele de judecată în care intra Veronica Cârstoiu.

În prealabil, intermediara îi destăinuia mituitorului un anume gest pe care judecătoarea urma să-l facă la un anumit moment dat. În cazul de faţă, la cinci minute de la începerea şedinţei de judecată, magistratul trebuia să-şi aranjeze părul cu ambele mâini, după care să afişeze un zâmbet. Acesta era semnul că ştie despre ce este vorba şi că acceptă şpaga. Din acel moment, se puteau livra banii.

O problemă deosebită a fost atunci când mita urma să fie dată unei judecătoare de la Înalta Curte, Sofica Dumitraşcu, dar care intrase în concediu şi plecase în străinătate. În acest caz, oficiile de a arăta „semnul” a revenit Veronicăi Cîrstoiu, a cărei relaţie de prietenie cu Sofica Dumitraşcu era de notorietate şi era uşor de dovedit.

Locul acţiunii nu mai era sala de judecată, ci un coafor. Mituitorul şi intermediara s-au deplasat la coaforul respectiv, iar acolo a ajuns, ca din întâmplare, şi Veronica Cârstoiu. Înţelegea era ca, imediat după îmbrăţişările de revedere, judecătoarea s-o întrebe pe intermediară „Ce mai face M.?” – fiind vorba de o cunoştinţă comună. Odată rostită parola, mituitorul putea fi încredinţat că banii vor ajunge la judecătoare.

Staicu, „restant“ cu 300.000 de euro

Unul dintre dosarele  cu greutate în care magistratul Cîrstoiu trebuia să-şi folosească influenţa  este cel al omului de afaceri craiovean  Dinel Staicu, mita fiind dată prin intermediul avocatei acestuia, Adriana Dascălu. Reamintim că din completul care a judecat contestaţia în anulare a lui Staicu  au făcut parte Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu.

În 24 iulie 2013, procurorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de Adriana Dascălu, pentru cinci infracţiuni de trafic de influenţă şi două fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În acelaşi dosar a fost pus sub acuzare şi avocatul Giorgel Zgăbei, pentru complicitate la trafic de influenţă.

În acest dosar, procurorii DNA au stabilit că, „în perioada august 2011 - ianuarie 2012, Adriana Dascălu a pretins de la Dinel Staicu 2,5 milioane de euro, sumă redusă ulterior la 2 milioane de euro şi apoi la 1,5 milioane de euro, spunând că are influenţă asupra celor trei magistraţi din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judeca atunci contestaţia în anulare formulată de Staicu în dosarul fraudării BIR, în care primise o condamnare de şapte ani de închisoare cu executare“.

Mai exact, „în urma înţelegerii cu Dinel Staicu, avocata Dascălu a primit, în luna ianuarie 2012, o primă tranşă de 1,2 milioane de euro şi a stabilit ca diferenţa de 300.000 de euro să îi fie dată după ce instanţa pronunţa admiterea contestaţiei în anulare”, au notat judecătorii în motivarea deciziei de arestare.


Deşi în 22 februarie 2012, completul de judecată format din Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu a anulat condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare, Dinel Staicu nu i-a mai dat avocatei Adriana Dascălu diferenţa de 300.000 de euro.

Intervenţie şi pentru fratele lui Dinei Staicu

Tot Adriana  Dascălu a fost cea care şi-a folosit influenţa pentru a se „ocupa“  şi de eliberarea provizorie sub control judiciar a lui Marian Staicu, fratele lui Dinel Staicu. Acesta a fost arestat preventiv pe 28 martie 2013, fiind acuzat că le-a dat mită 80.000 de euro judecătoarelor Viorica Dinu şi Antonela Costache, de la Tribunalul Bucureşti, care au spus că pot interveni la colegi judecători, pentru a-i determina să pronunţe o soluţie de punere în libertate a lui Dinel Staicu.

Procurorii DNA au mai stabilit că, „la începutul lunii iulie 2013, Adriana Dascălu ar fi cerut de la Dinel Staicu, prin intermediul avocatei Ileana Alina Răducan, denunţătoare în cauză, o sumă de bani, pentru a interveni la judecătorii de la Instanţa Supremă să dispună, în recurs, eliberarea provizorie sub control judiciar a fratelui lui Dinel Staicu, Marian“. Cei 80.000 de euro ar fi fost daţi cu ajutorul avocatei lui Dinel Staicu, Ileana Alina Răducan, arestată şi ea în dosarul judecătoarelor Dinu şi Costache.

Ulterior, Adriana Dascălu i-ar fi spus lui Dinel Staicu că a dat din banii personali 10.000 de euro, „lăsând să se creadă că are influenţă, prin medierea magistratului Sofica Dumitraşcu (SD- iniţialele din motivare ), asupra judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, care intrau în compunerea completului învestit să judece recursul”, se mai arată în motivare.

Dosarul judecătoarei Cîrstoiu a fost constituit în urma denunţurilor formulate, la 10 aprilie 2013, de Ileana Alina Răducan, avocata lui Dinel Staicu, şi B.B.M., precum şi de către martorii cu identitate protejată „Ş.V.“ şi „I.B“.

Şpaga urcă până la Înalta Curte

Cei 50.000 de euro găsiţi la fiul judecătoarei Veronica Cîrstoiu, pe 8 august 2013, chiar  în ziua flagrantului, trebuiau să ajungă, prin intermediul acesteia, la un magistrat de la Curtea Supremă, mai exact la Sofica Dumitraşcu, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar de evaziune în care era cercetat Gabriel Lucian Obeanu (O.G.L.- iniţiale apărute în motivare). Potrivit anchetatorilor, mita ar fi fost negociată şi dată tot prin intermediul  avocatei Adriana Dascălu.

Dosarul lui Obeanu este judecat la Instanţa Supremă de un complet din care fac parte Sofica Dumitraşcu, Maricela Cobzariu şi Lucian Macavei, următorul termen fiind 6 septembrie 2013. Astfel, în motivare se precizează că „în perioada 30 mai - 8 iulie 2013, Adriana Dascălu a cerut de la investigatorul sub acoperire Tamaş Reka  60.000 de euro, iar ulterior, după ce a primit o primă tranşă de 10.000 euro, a mărit suma“. În acest dosar, Obeanu a fost condamnat anterior la trei ani de închisoare cu executare şi la plata a peste 1,1 milioane lei.

  Cine este Sofica Dumitraşcu


Judecătoarea Sofica Dumitraşcu a fost promovată la Curtea Supremă în 2009.  Dumitraşcu a făcut parte din completul care, în decembrie 2011, a dispus achitarea lui Adrian Năstase în dosarul „Mătuşa Tamara”. De asemenea, magistratul a decis, în 2006, eliberarea din arest a sirianului Omar Hayssam, condamnat în final, în lipsă, la 20 de ani de detenţie, pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad. Presa a relatat că, în anul 2000, Sofica Dumitraşcu a decis eliberarea din arest a kurdului Meh-met Fatih Kesser, acuzat de spălare de bani. În urma scandalului iscat după această decizie, Dumitraşcu a părăsit magistratura şi, până în 2005, a activat ca avocat. Din 2005 şi până în 2009 a fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările