Codul Muncii, scris de Stânga cu mâna dreaptă

După ce Opoziţia a citit miercuri moţiunea pe Codul Muncii, PSD şi PNL au fost acuzate că au copiat în proporţie de 80% proiectul de lege al Guvernului. Paradoxal, textul moţiunii aduce opt argumente care sunt contrazise în proporţie de 70% de Codul pe care chiar Opoziţia l-a depus la Senat.

Cele 80 de procente în care coincid cele două proiecte, al Executivului şi cel al USL, sunt printre cele mai importante din lege şi cu strictă referire la salariaţi. Restul de 20%, adică partea care face diferenţa între USL şi Guvern, se referă în cea mai mare parte la atribuţiile şi drepturile sindicatelor. Este vorba de cel puţin nouă modificări de articole, printre care şi cel în care Guvernul spune că liderii sindicali pot fi concediaţi din motive de "necorespundere profesională".

Citiţi şi: Plagiatul PSD şi PNL, explicat de sindicate

Pe articolele de substanţă cele două proiecte sunt identice. De exemplu, USL subscrie săptămânii de lucru din legea lui Boc: 48 de ore, cu tot cu orele suplimentare, cu o creştere a perioadei de referinţă la patru luni, de la trei luni, cât este în prezent. În cazuri excepţionale şi USL este de acord să existe derogări de la regulă care să meargă până la o perioadă de referinţă de 12 luni. Sporul pentru lucrul de noapte este de 25% în ambele variante.

Aceeaşi probă, acelaşi concediu

Perioada de probă este de 90 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de 120 de zile pentru cele de conducere, în ambele proiecte.
De asemenea, sunt identice poziţiile referitoare la faptul că atunci „când în timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept va prevala". De exemplu, dacă un contract al unei angajate este suspendat din cauză că angajata este în concediu maternal, dacă firma dă faliment, atunci acel contract încetează.

În cazul în care se acordă concedii fracţionate, intervalul minim de zile consecutive este de 10 zile, faţă de 15 în prezent, în amândouă proiectele. În ceea ce priveşte concediile fără plată pentru formarea profesională, şi proiectul USL şi cel al lui Boc spun că angajatorul le poate refuza numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii şi că pentru acest refuz nu mai este nevoie de acordul sindicatului.

Mai ciudată este acceptarea redimensionării săptămânii de lucru în situaţiile când firma se confruntă cu probleme. USL şi sindicatele sunt de acord cu introducerea, la articolul 52, a „schemelor de redistribuire a forţei de muncă", adică a acordurilor de normă redusă de lucru. Ambele proiecte permit reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile atunci când o firmă îşi diminuează temporar activitatea pe o perioadă mai mare de 30 de zile. Măsura este însoţită de scăderea corespunzătoare a salariului.

USL nu ştie ce conţine iniţiativa sa

Contractele pe perioadă determinată sunt prelungite la maximum 36 de luni şi în varianta Guvernului şi în cea a USL, cu maximum trei contracte succesive şi fără posibilitatea de a depăşi trei ani în total. Acest lucru figurează în proiectul USL, deşi chiar Mariana Câmpeanu s-a opus verbal, invocând argumentul plăţii mult mai reduse, cu o medie europeană de 15%, comparativ cu salariul angajaţilor permanenţi.

De asemenea, sunt identice prevederile referitoare la munca temporară, cu o misiune de muncă de maximum 24 de luni şi o prelungire de maximum 36 de luni. Partea cea mai amuzantă este că textul moţiunii citit miercuri în Parlament aduce opt argumente care sunt contrazise în proporţie de 70% de Codul pe care Opoziţia l-a depus la Senat.

De exemplu, Codul USL este de acord cu un concediu fracţionat de minimum 10 zile, în loc de 15, cum este acum, dar în moţiunea citită de Mariana Câmpeanu acest concediu ar avea „efecte grave în timp asupra refacerii capacităţii de muncă a salariaţilor. Prin reducerea propusă vor creşte numărul concediilor de boală şi al pensionărilor de invaliditate".

 „Nu fiţi chiţibuşari!"

Mariana Câmpeanu s-a supărat că acordăm atâta atenţie diferenţelor dintre moţiune şi Codul depus: „Aşa suntem noi, românii. Prea chiţibuşari şi nu vedem esenţa problemei: că acest Guvern vrea să impună o lege fără dezbatere parlamentară".

Boc: PNL s-a predat stângii comuniste

Avantajele aplicării noului Cod al Muncii au fost explicate de premierul Emil Boc şi în cadrul dezbaterii organizate ieri de Grupul pentru Dialog Social şi Revista „22", ocazie cu care şeful Executivului a lansat şi un atac dur la adresa liberalilor. „PNL a încetat să mai fie o formaţiune de dreapta şi s-a pierdut definitiv în braţele stângii comuniste prin înfiinţarea Uniunii Social-Liberale", a comentat ieri premierul Emil Boc, chestionat de unul dintre participanţii la discuţie în legătură cu refuzul PNL de a susţine modificările susţinute de Guvern.

„E bine că s-au separat apele"

Emil Boc a mai susţinut că toate legile de reformă iniţiate de-a lungul timpului de Guvernul PDL, legi cu măsuri de dreapta şi centru-dreapta, au fost atacate permanent de liberali. "Un partid important s-a diluat definitiv în stânga comunistă şi au strâns mâna cu cei care au colaborat cu Securitatea, dar este bine că s-au separat apele", a mai spus Boc, făcând referire cu verdictul rămas definitiv în cazul Voiculescu: colaborator al Securităţii.

Performanţa,criteriu decisiv

În cadrul dezbaterii moderate de ziarista Andreea Pora, premierul a insistat că noile prevederi nu numai ca flexibilizează relaţia angajator - angajat, ci  pun accentul pe performanţă. „Mesajul general este că, dacă eşti performant, legea te apără, nu mai există criterii subiective, în baza cărora să poţi fi dat afară. Un angajator nu te poate da afară doar pentru că ai sau nu ai şapcă. Sunt nişte criterii clar specificate în contractul care trebuie neapărat încheiat într-o formă scrisă!", a comentat premierul, în cadrul dezbaterii.

Şeful Executivului a accentuat  şi înăsprirea sancţiunilor pentru munca la negru, refuzând totodată şi ideea potrivit căreia noua lege introduce "sclavagismul". "Sunt declaraţii privind sclavagismul care dau bine la public, dar, din fericire, acesta este un termen din manualul de clasa a cincea", a comentat Boc. El a mai spus că Ministerul Muncii pregăteşte un proiect privind inserţia socială pentru sporirea calificării profesionale.

Codul, atacat cu „ouă XXL" de sindicalişti

Codul Muncii face ca sezonul protestelor de stradă din Capitală să se deschidă  anul acesta mai devreme. Liderii celor cinci confederaţii sindicale au anunţat ieri, într-o conferinţă de presă comună, că aproximativ 50.000 de oameni se vor afla în faţa Parlamentului la 16 martie, ziua când se va dezbate moţiunea pe Codul Muncii.

Grosul demonstranţilor va fi constituit, ca întotdeauna, de sindicaliştii din provincie, cei din Bucureşti fiind mai greu de scos în stradă. Protestatarii vor intra în Capitală prin şase puncte, începând cu ora 9.00, iar mitingul din faţa Palatului Parlamentului va ţine patru ore, între 12.00 şi 18.00. Liderii sunt convinşi că de data aceasta coloanelor sindicale care vor străbate oraşul li se vor alătura şi salariaţi neînregimentaţi sau alte categorii de cetăţeni nemulţumiţi. Lucru ce nu s-a întâmplat niciodată înainte, în pofida apelurilor lansate prin megafoane de cei aflaţi în marş.

Preşedintele BNS i-a invitat în Paţa Constituţiei pe toţi cei nemulţumiţi de angajatorul lor: „Dacă anul trecut v-a fost frică să ieşiţi în stradă, acum nu mai aveţi nimic de pierdut", a spus Dumitru Costin.
Bogdan Hossu, preşedintele Cartelului Alfa, a dat câteva detalii despre recuzita demonstraţiei din 16 martie. Din dotarea protestatarilor nu vor lipsi „ouăle de mărimea XXL"  şi nici pietrele, semn că de data asta nu va mai fi vorba despre un show cu „dansul pinguinului" pe fundal.

În urmă cu ceva timp, Hossu povestise că un patron s-a oferit să doneze sindicatelor un camion cu pietre. Acum, liderul susţine că le-au găsit o întrebuinţare -  surpriză acestor pietre. Dacă moţiunea va pica, sindicaliştii au ameninţat că vor intra în grevă generală.

Sindicaliştii pedalează pe restul de 20%

Liderii sindicali susţin că o asemănare în proporţie de 80% între cele două proiecte nu înseamnă că legea cabinetului Emil Boc este bună. Importante sunt cele 20 de procente care diferă, adică 15 modificări de articole prin care Guvernul „limitează democraţia pe piaţa muncii din România".

80 la sută din conţinutul celor două Coduri propuse de Guvern şi USL este acelaşi.