Cine (mai) trebuie exmatriculat? Doar procurorul general adjunct?

Mulţi sunt nervoşi că cei 45 de studenţi de la Drept care au copiat în sesiunea de iarnă ar putea să piardă facultatea.

În fond, sunt doar nişte copii care au vrut să-şi facă viaţa mai uşoară. Prin comparaţie cu ei, pe Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general, nu-l ameninţă nimeni că-l dă afară, deşi omul şi-a plagiat lucrarea de doctorat într-o proporţie uluitoare. Dovezile au fost furnizate încă din 2015 de Emilia Şercan. 

Şi atunci, la fel ca acum, Bogdan Licu era procuror general adjunct. De fapt, de şapte ani, se află în vârful ierarhiei Ministerului Public şi de două ori a fost procuror general interimar, în 2016 şi în 2019. Teza lui de doctorat se intitulează „Corupţia – risc major la adresa securităţii naţionale”, a fost susţinută la Academia Naţională de Informaţii a SRI şi a fost coordonată de fostul ministru Gabriel Oprea, care la rândul lui şi-a plagiat doctoratul. 

În 2019, Licu a fost acuzat şi că a copiat o parte semnificativă dintr-un capitol dintr-o carte, apărută în 2005, şi că acolo ar fi vorba despre „fragmente sustrase din opt surse care nu sunt menţionate nicăieri”.

Pe prim-procurorul şef adjunct nimeni nu l-a dat afară după ce a fost dovedit plagiatul tezei sale de doctorat. Preşedintele Klaus Iohannis, care a vorbit des despre integritate, l-a numit anul trecut din nou în funcţie, deşi avea pe masă argumentele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi toate dovezile lipsei sale de integritate.

Bogdan Licu nu e singurul magistrat acuzat de furt intelectual, nu e nici singurul care a ajuns într-o funcţie atât de importantă, trăgând după el vinovăţii ruşinoase. Fostul şef al parchetului anti-mafia, Codruţ Olaru, membru al CSM, a copiat în întregime teza sa de doctorat „Particularităţile criminalităţii organizate în România”, susţinută în 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Niciun rând din cele aproape 250 de pagini ale tezei nu îi aparţine procurorului Olaru.

Nimeni din comisia care i-a acordat titlul nu a observat, cu atât mai puţin fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, coordonatorul tezei. Nici profesorul, nici doctorandul nu au suferit vreo consecinţă şi niciunul nu a fost dat afară. Fostul premier Victor Ponta, descoperit că şi-a plagiat teza de doctorat când era prim-ministru, a rămas în funcţie încă trei ani, timp în care Facultatea de Drept l-a mângâiat pe creştet. De fapt, acelaşi Consiliu al Facultăţii, care a decis săptămâna trecută exmatricularea celor 45 de studenţi care au copiat, a hotărât în 2012 că facultatea nu ar fi fost „competentă” să evalueze teza de doctorat a lui Victor Ponta. Teza plagiată a fost girată de un alt fost prim-ministru, Adrian Năstase, invitat să predea la mai multe universităţi private, după ce şi-a ispăşit condamnarea pentru corupţie.

Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, este şi ea acuzată că a plagiat fragmente importante din teza de doctorat, dar este încă în funcţie. 

Toţi aceşti înalţi magistraţi, dar şi alţii cu funcţii mai mici, dar cu furturi intelectuale la fel de importante rămân în funcţii, doar studenţii sunt exmatriculaţi. Şi unii şi ceilalţi ar trebui să plătească, însă, cu aceeaşi măsură. Furtul trebuie pedepsit în toate formele şi circumstanţele în care apare.

Într-o lume lipsită de principii şi moralitate, totul rămâne relativ, iar greşelile nu sunt plătite la fel. Etica nu se mai cultivă de mult în şcolile autohtone, iar universităţile rareori aplică regulile cele mai dure pentru copiat. De aceea pare atât de şocant cazul celor 45 de studenţi de la Drept, care au copiat la sesiunea din această iarnă, propuşi de conducerea facultăţii să fie daţi afară. Tinerii, care au ales să facă Dreptul şi pe urmă au fraudat un examen sau, poate, mai multe, nu par să aibă nicio dorinţă de „dreptate”, ei vor doar o meserie care le aduce mulţi bani şi care poate fi făcută oricum, câtă vreme le asigură confortul. 

Pentru ei justiţia e ceva practic, care te poate duce departe fără un efort prea mare, nu un destin care poate deveni extraordinar, în care să-şi dorească să apere drepturile omului, să stârpească marea corupţie, să incline balanţa aşa cum cere legea.

Nici pentru organizaţia de tineret a Uniunii Salvaţi România copiatul studenţilor de la drept nu trebuie să ducă la exmatriculare. Tinerii din USR compară aplicarea regulilor cu „execuţiile publice” din „regimurile absolute sau teocrate” şi vorbesc despre „discursul radical promovat de anumiţi magistraţi români în spaţiul public, cu privire la nevoia de pedepsire a 45 de studenţi de la Facultatea de Drept”. 

Lunga lor postare de susţinere a celor care au copiat a fost ulterior ştearsă de pe Facebook, în acelaşi spirit în care ei cred că greşelile nu trebuie asumate. O atitudine, la fel ca frauda intelectuală, care are rădăcini istorice profunde: în corupţia generalizată exersată încă din perioada otomană, în guvernările defectuoase din ultimii peste 100 de ani şi în politicile de compromis, care sunt la modă şi azi. 

Sabina Fati - Deutsche Welle