Cine ne apără de ruşi. Ce trupe NATO sunt dislocate oficial în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Bogdan Pantilimon, Statul Major al Forţelor Aeriene
FOTO Bogdan Pantilimon, Statul Major al Forţelor Aeriene

Preşedintele a informat Parlamentul că a aprobat sporirea trupelor aliate aflate în România. Astfel, cei 40.000 de militari ai Forţei de Răspuns Rapid a NATO pot intra oricând la nevoie în România. În acelaşi timp, în Marea Neagră va mai fi dislocată o grupare navală din cadrul grupării permanente de luptă a NATO, dar şi mai multe aeronave americane şi elicoptere britanice.

Iohannis a mărturisit şi faptul că a autorizat funcţionarea unor unităţi de informaţii şi supraveghere americane la graniţa cu Ucraina

În contextul războiului din Ucraina, Parlamentul a luat act de informarea preşedintelui Klaus Iohannis despre dislocarea de trupe NATO suplimentare în România. Este vorba de forţe aeriene şi terestre cu mare putere de lovire care au un rol de descurajare, dar şi de unităţi specializate în culegerea de informaţii. 

„Pe fondul situaţiei existente şi a intenţiilor Federaţiei Ruse de a-şi reafirma statutul de mare putere regională, a fost întocmit la nivelul Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SHAPE) Planul pentru operaţionalizarea ariei de responsabilitate a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR)”, a transmis Klaus Iohannis către parlamentari. În acest context, preşedintele a anunţat Parlamentul că a aprobat o serie de mişcări de trupe aliate în România „în urma analizei solicitărilor NATO, a situaţiei de securitate din regiune (...) la propunerea prim-ministrului Guvernului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”. 

Astfel, s-a dispus dislocarea, la nevoie, a „Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată - VJTF în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, în anul 2022, în concordanţă cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul în curs”. VJTF (Very High Readiness Joint Force) este cel mai înalt element de pregătire al forţei de răspuns a NATO, de 40.000 de oameni, care permite desfăşurarea trupelor în câteva zile. A fost creat în 2014 ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi la crizele din Orientul Mijlociu. Conducerea forţei de înaltă pregătire se roteşte între ţări în fiecare an, iar mai multe ţări furnizează trupe pentru forţa multinaţională. În 2022, o brigadă franco-germană de 3.500 de oameni serveşte drept nucleu al VJTF, în timp ce Polonia, Spania şi Portugalia se vor alătura trupelor.

Componenta aeriană aliată din România a ajuns la maturitate 

Pe de altă parte, preşedintele a aprobat şi dislocarea în Marea Neagră pentru misiuni de creştere a vigilenţei în cadrul componentei navale (eVA) a unei grupări navale din cadrul grupării permanente a NATO de luptă, dar şi sporirea componentei aeriene (ePA) a unor aeronave aparţinând SUA, Italiei şi Germaniei, precum şi a unor elicoptere aparţinând Marii Britanii şi SUA. 

Astfel, a devenit oficială flota aeriană aliată care operează în România şi care este formată, între altele, din 8 aeronave F-16 Fighting Falcon ale US Air Force şi 4 aeronave F/A-18 Super Hornet, din cadrul Forţelor Navale ale Statelor Unite ale Americii în Europa şi 2 aparate F-35 Lightning II de generaţia a V-a ale US Air Force. Toate aceste aeronave vor decola în caz de urgenţă de pe Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă” de la Borcea. Lor li se alătură şi 8 aeronave Eurofighter Typhoon din cadrul Forţelor Aeriene Italiene, care constituie Detaşamentul Black Storm, 6 aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Germane şi 4 aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) ce execută misiuni de poliţie aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Toate aceste aeronave vin în sprijinul celor 17 avioane F-16 A/B Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române, care execută în oprezent misiuni de poliţie aeriană la graniţele NATO. 

Sprijinul american şi francez 

În plus, Klaus Iohannis a aprobat dislocarea în Marea Neagră şi la graniţa cu Ucraina a unor capabilităţi de informaţii, supraveghere şi cercetare aparţinând SUA, dar şi dispunerea în România a unor forţe aparţinând Franţei, în cadrul consolidării prezenţei aliate pe Flancul Estic al NATO. Este vorba de 500 de militari francezi care au venit în România cu numeroase vehicule blindate şi alte echipamente, în cadrul misiunii de reasigurare şi cooperare în Europa de Est. Militarii francezi dispun de o mare varietate de vehicule de luptă, inclusiv VAB (Véhicule de l’Avant Blindé), VBL (Véhicule Blindé Léger) şi PVP (Petit Vehicule Protégé).

Totodată, Parlamentul a luat act de informarea cu privire la aprobarea, pentru anul 2022, a forţelor şi mijloacelor Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispoziţie în vederea participării la misiuni în afara teritoriului naţional, precum şi de informarea cu privire la aprobarea intrării, staţionării şi operării Batalionului STRYKER al SUA în România, format din aproximativ 1.000 de militari, în scopul îndeplinirii misiunilor subsumate posturii de descurajare şi apărare a NATO.

Reamintim că, până la începerea războiului din Ucraina, în România erau deja dislocaţi aproximativ 1.000 de militari americani în baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Aceştia sunt organizaţi într-un grup de luptă, cu mijloace blindate şi chiar elicoptere de atac şi transport. În plus, mai existau un număr neprecizat de militari care operează dronele MQ-9 Reaper la Câmpia Turzii şi în jur de 200 de specialişti care asistă scutul antibalistic de la Deveselu. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite