Chirurgul Gheorghe Burnei de la spitalul Marie Curie: „Dezinfectanţii diluaţi au contribuit la decesele pacienţilor din ultimii ani”

Chirurgul Gheorghe Burnei de la spitalul Marie Curie: „Dezinfectanţii diluaţi au contribuit la decesele pacienţilor din ultimii ani”

Profesorul Gheorghe Burnei FOTO Eduard Enea

Medicii şi managerii de spitale cunoşteau calitatea slabă a produselor cu care lucrează atât în sălile de operaţii, cât şi în saloane. Mulţi au sesizat Ministerul Sănătăţii şi SRI însă au fost „liniştiţi” că vieţile pacienţilor nu sunt puse în pericol. Doctorii susţin contrariul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Chirurgii şi managerii de spitale se plâng de ani buni de calitatea produselor de dezinfectat, dar şi de cea a instrumentelor medicale cu care sunt obligaţi să lucreze în fiecare zi. Au sesizat atât Ministerul Sănătăţii cât şi Serviciul Român de Informaţii, însă de cele mai multe ori nu s-a luat nicio măsură. Ba din contră: au fost încurajaţi să-şi continue activitatea pe motiv că „vieţile pacienţilor nu sunt puse în pericol”.

Nu mai vor să facă asta. De la mijlocul săptămânii trecute tot mai mulţi chirurgi refuză să intre în sălile de operaţii din cauza dezinfectanţilor Hexi Pharma pentru a nu-şi supune pacienţii unor riscuri pe care nu le pot evalua. Celor cinci spitale care au efectuat, începând de joi, doar intervenţii chirurgicale de urgenţă, li s-au mai alăturat altele, între ele fiind acum şi Spitalul Universitar din Capitală.

„Utilizarea produselor Hexi Pharma a pus în pericol viaţa pacienţilor, este un atac la sănătatea publică. Mai grav e că s-au folosit o perioadă îndelungată şi nici acum nu ştim câte decese au survenit în urma folosirii acestor dezinfectanţi diluaţi şi câte pentru că pacienţii nu mai aveau şanse”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Gheorghe Burnei, şeful Clinicii de Ortopedie Pediatrică de la Spitalul Marie Curie din Capitală, arătând cu degetul spre produsele companiei Hexi Pharma, urmărită penal începând de vineri.

„M-am gândit să nu intru în sala de operaţie”

„Am avut momente în care m-am gîndit foarte serios să nu mai intru în sală. E normal ca fiecare chirurg care face operaţii ce durează peste 30 de minute să se gândească serios la ce riscuri supune pacientul şi la ce riscuri se supune pe el. Ti-e frică pur şi simplu să mai operezi când ştii că faci o operaţie de mare amploare şi îţi asumi responsabilitatea fără să ştii că substanţa respectivă nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru ca operaţia să decurgă normal. Ulterior poţi ajunge să fii învinuit de malpraxis”, a completat profesorul Gheorghe Burnei.

Acesta atrage atenţia că o mare problemă o constituie faptul că infecţiile post-operatorii pot apărea chiar şi la 10 luni de la intervenţie. „Faptul că aceste substanţe folosite în saloane, dar şi în sala de operaţii ne pun într-o situaţie dificilă şi ajungem să ne întrebăm dacă inclusiv complicaţiile care au apărut în urma unor operaţii s-au datorat acestor dezinfectante. În spitale mor 60.000 de pacienţi pe an, nu ştim câţi au murit din cauza dezinfectanţilor. Nu putem şti la câte din aceste decese au contribuit substanţele dizolvate, dar cu siguranţă au avut o contribuţie”, a mai spus ortopedul pediatru, precizând că este nevoie de găsirea vinovaţilor în acest caz.

Managerii care fac achiziţii de calitate riscă puşcăria

Profesorul Burnei nu este singurul medic care rupe tăcerea. La rândul lui, doctorul Narcis Copcă, şeful Spitalului Sfânta Maria din Bucureşti spune că managerii de spitale care achiziţionează produse de calitate sunt „puşcăriabili", astfel că aceştia sunt obligaţi să cumpere „numai gunoaie", iar în spitale ajung "detergenţi infecţi, mănuşi de cea mai prostă calitate, seringi care nu funcţionează”.

Copcă a povestit un episod halucinant. „În 2013 am făcut sesizări către Ministerul Sănătăţii şi către Serviciul Român de Informaţii privind calitatea unor produse, mai exact a unor ace folosite pentru anestezii în măduva spinării. Am fost surprins de răspunsul Ministerului, care mi-a răspuns că acele respective sunt bune şi nu pun în pericol viaţa pacientului. Ştiţi de câte ori aruncăm mănuşile înainte să le folosim? În România eşti puşcăriabil dacă iei produse de calitate, de aceea luăm numai gunoaie”, a arătat managerul.

Săpunul dezinfectant colcăia de bacterii

La rândul său, managerul Spitalului Elias, profesorul Doina Dimulescu, a povestit un episod de Evul Mediu petrecut în spitalul pe care îl conduce. „În urmă cu câţiva ani am testat cu ajutorul epidemiologului din spital săpunul dezinfectant. Concluzia a fost uluitoare: nu numai că nu dezinfecta, ba din contră, infecta suprafeţele cu o bacterie agresivă. Ne-am chinuit mai bine de un an să scăpăm de acel săpun. Am dat firma în judecată şi am câştigat procesul. Însă, revoltător este că, deşi am făcut atunci sesizări la organele competente, acea firmă încă există pe piaţă. Acestea sunt consecinţele când cumperi la preţul cel mai mic”, a arătat profesorul.

Cioloş confirmă: au existat sesizări de la SRI

În ceea ce priveşte calitatea dezinfectanţilor şi informările regulate făcute de SRI, premierul Dacian Cioloş a confirmat vineri existenţa acestora. Şeful Executivului a primit deja o sinteză a informărilor SRI din ultimii ani pe care le va analiza cu atenţie, adăugând că a transmis Parchetului mai multe documente. Totodată, Cioloş a explicat că tocmai a fost facilitat accesul spitalelor la alţi dezinfectanţi, dar că se lucrează la nişte specificaţii standard pentru biocide pentru a nu fi acordate contracte cu dedicaţie de acum înainte.

„Am cerut pentru săptămâna viitoare modificarea Ordinului 261 din 2007 cu standardele pentru testele de sanitaţie, ele se fac dar nu există indicatori de referinţă, există nişte norme europene legat de aceste lucruri care pot sta la baza reînnoirii acestui ordin. Vom cere firmelor să vină cu un al doilea certificat de analiză pentru a avea o dublă verificare şi pentru a evita situaţia în care producătorii aduc doar un certificat de la propriul laborator”, a precizat premierul, adăugând că teste vor fi făcute şi la alte biocide din piaţă.

Mai mult, el a declarat că vor fi modificate la începutul acestei săptămâni inclusiv contractele de management ale spitalelor, în aşa fel încât aceştia să fie incurajaţi să raporteze infecţiile nosocomiale, şi să nu le mai ascundă sub preş.

Reamintim că analizele făcute de ICECHIM la dezinfectantele Hexi Pharma au dovedit că toate sunt diluate. Mai precis, analizele arată că la clorură de amoniu, valoarea declarată de companie era 15%, iar cea măsurată – 5,18%. La un produs cu iod, valoarea declarată era 10%, cea măsurată – 7,41%. La Glutaraldehidă, valoarea declarată era 12%, iar cea măsurată– 1,23%.

Motivele pentru care Hexi Pharma cere insolvenţa

Între timp, firma Hexi Pharma, care şi-a cerut insolvenţa pe motiv că are datorii de 23 de milioane de lei către stat, a fost pusă sub învinuire de procurorii de la Parchetul General, audierile în dosarul deschis la scurt timp după izbucnirea scandalului fiind continuate de anchetatori. Pe fir au intrat şi inspectorii ANAF care s-au autosesizat în acest caz. Ei investighează compania Hexi Pharma, dar şi două off shore-uri din Cipru care îi aparţin.

Control inopinat în patru spitale

Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan şi Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri au fost controlate la sânge vineri de Corpul de Control al premierului Dacian Cioloş. Oficialii au ridicat documente din cele patru unităţi sanitare şi încearcă să vadă de ce în ultimii ani au avut contracte doar cu cei de la Hexi Pharma.

Tot la sfârşitul săptămânii trecute, pentru că medicii acuză că sunt obligaţi să achiziţioneze cele mai ieftine produse pentru spitale, şi deci şi de o calitate îndoielnică, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş au stabilit că este nevoie să se modifice rapid legislaţia achiziţiilor publice în domeniul sanitar şi au convenit asupra adoptării unui nou set de norme de control şi testare a dezinfectanţilor şi a condiţiilor din spitale. Asta  după ce, pachetul de legi privind achiziţiile publice a fost adoptat, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: