Cele cinci judecătoare care au făcut istorie

Judecătoarea Livia Stanciu dă un semnal puternic magistraţilor: Nu vă temeţi!

Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de  închisoare cu executare printr-o sentinţă pronunţată în unanimitate

Completul de cinci magistraţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a pronunţat sentinţa în dosarul „Trofeul Calităţii" a fost format din preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, şi din judecătoarele Florentina Dragomir, Maricela Cobzariu, Sofica Dumitraşcu şi Ioana Alina Ilie. Procuror de şedinţă, din partea DNA, a fost Elena Matieşescu.

Livia Stanciu este preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 2010. În perioada 2004-2010, a fost judecător al ICCJ la Secţia Penală, pe care a şi condus-o între 2007-2008. În perioada 1994-2004, a fost judecător la Tribunalul Galaţi şi la Curtea de Apel Galaţi. Între anii 1980 - 1994, Livia Stanciu a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi. Livia Stanciu a făcut parte din completul care a decis condamnarea primarului PDL de Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău.

Maricela Cobzariu a fost promovată la Curtea Supremă în decembrie 2011, direct de la Tribunalul Bacău, fără să fi lucrat şi la nivelul unei Curţi de Apel. În CV-ul său, Maricela Cobzariu, originară din Roman, a precizat că înainte să fie judecător a lucrat pentru Editura Bir-Contact şi Nord Contact Roman SRL. A studiat Dreptul la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu şi este şi doctorand în Drept Internaţional Public la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Sofica Dumitraşcu a promovat la Curtea Supremă în 2009 şi s-a mai întâlnit o dată cu inculpatul Adrian Năstase: ea a făcut parte din completul care, în decembrie 2011, a dispus achitarea fostului premier în dosarul „Mătuşa Tamara". Dumitraşcu este judecătoarea care, în 2006, la cererea procurorului Ciprian Nastasiu,  l-a eliberat din arest pe Omar Hayssam, condamnat în final, în lipsă, la 20 de ani de detenţie, pentru implicare în răpirea a trei reporteri la Bagdad. În anul 2000, Sofica Dumitraşcu a decis eliberarea din arest a unui kurd acuzat de spălare de bani. În urma scandalului iscat, ea a părăsit magistratura şi, până în 2005, a activat ca avocat. Din 2005 până în 2009 a fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti.

Ioana Alina Ilie a ajuns la Curtea Supremă în decembrie 2011 fiind promovată de la  Curtea de Apel Bucureşti. A mai lucrat la  Tribunalul Bucuresti, Judecătoria Sector 3, Judecătoria Braşov. A mai lucrat ca inspector la Inspecţia Judiciară a CSM.

Florentina Dragomir a promovat la Curtea Suprema în 2011. Din 2009 până în 2011, a activat ca judecător la Curtea de Apel Bucureşti. Anterior a fost procuror la Parchetul General. Aici a detinut şi funcţia de inspector general în cadrul Direcţiei Inspecţie Judiciară a CSM.

Alte două dosare îşi aşteaptă sentinţa finală

Adrian Năstase mai are două dosare pe rolul instanţelor, „Mătuşa Tamara" şi „Zambaccian II".

În primul este acuzat că în prima sa şedinţă de guvern, în decembrie 2000, l-ar fi desemnat pe Ion Melinescu ca şef la Oficiul de Combatere a Spălării Banilor pentru ca acesta să facă dispărut un dosar în care soţia sa, Dana, ar fi depus o sumă suspectă, de 400.000 de dolari, într-un cont bancar. Banii ar fi provenit din vânzarea, către omul de afaceri Alexandru Bitner, a unor bijuterii ce ar fi aparţinut mătuşii Danei Năstase, Tamara Cernaşov. Un complet de trei judecători de la Înalta Curte a dispus, la judecata de fond, achitarea lui Adrian Năstase şi a  soţiei sale în acest dosar. Procurorii au declarat recurs.

Celălalt dosar, aflat de asemenea în stadiul de recurs, vizează achiziţionarea de către familia Năstase a unor bunuri achiziţionate din China şi cu care au fost utilate reşedinţele familiei Năstase din strada Zambaccian, strada Cristian Tell şi din Comuna Cornu. Achiziţiile s-au făcut şi din fondurile unor firme din Bacău aparţinând fostului secretar de stat Sergiu Sechelariu şi Irinei Jianu, cea care era atunci şefa Inspectoratului de Stat în Construcţii. Procurorii acuză şi faptul că importurile s-au făcut fără plata taxelor vamale. În procesul de fond, Adrian Năstase a fost achitat pentru acuzaţia de luare de mită, dar a fost condamnat pentru şantaj la doi ani de închisoare cu suspendare. El l-a şantajat pe fostul consul al României în China, Ioan Păun, că, dacă dezvăluie procurorilor modul în care s-au făcut importurile, va devoala informaţia că acesta lucrează ca ofiţer acoperit al SIE.

Un al patrulea dosar care îl viza pe Adrian Năstase, intitulat „Zambaccian I" şi care viza modul în care acesta a achiziţionat terenul şi a construit blocul din strada Zambaccian, a fost blocat în Parlament în momentul în care procurorii au solicitat aviz pentru începerea urmăririi penale.