Cel mai puternic laser din Europa, lansat oficial pe platforma de la Măgurele

Cel mai puternic
laser din Europa, lansat oficial pe platforma de la Măgurele

Mircea Duşa, la inaugurarea oficială a laserului de la Măgurele FOTO Andrei Aştefănesei

Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL) a fost inaugurat marţi, în prezenţa premierului Victor Ponta şi a ministrului Apărării, Mircea Duşa. Acesta este primul laser de mare putere din România, cel mai puternic laser din Europa şi al doilea din lume.

Ştiri pe aceeaşi temă

Centrul inaugurat marţi derulează un program de configurare şi pregătire a experimentelor de fizică nucleară care se vor desfăşura, începând cu 2018, în cadrul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), a anunţat Ministerul Educaţiei.

Proiectul european ELI-NP va fi cel mai mare centru de cercetare nucleară din estul Europei, care urmează să se finalizeze în 2018. Recent, construcţia ELI-NP a fost amânată din cauza unui aviz al Apelor Române care a întârziat aproape un an de zile, motiv pentru care graficul lucrărilor va fi refăcut, potrivit directorului proiectului, prof. Nicolae Zamfir. Va fi vorba cel mai probabil de o întârziere cu o lună, fără a periclita angajamentele luate în faţa Comisiei Europene.

„Avem deosebita satisfacţie să asistăm astăzi la finalizarea şi operaţionalizarea unei infrastructuri de cercetare de vârf la nivel mondial, o infrastructură la cel mai înalt nivel mondial. Institutul găzduieşte cel mai puternic laser din Europa, al doilea laser al lumii capabil să producă pulsuri laser de un petawatt cu o durată de 25 femtosecunde. Chiar dacă menţionăm doar uriaşul potenţial în domeniul accelerării de particule pentru testarea componentelor folosite în industria spaţială, generarea razelor X dure pentru aplicaţii industriale sau protonanoterapia în medicină, se conturează o paletă spectaculoasă de direcţii în care cercetarea românească va străpunge cu siguranţă barierele actuale. Noua generaţie de cercetători din România şi generaţiile următoare vor avea posibilitatea să deruleze în ţară proiecte de cercetare ce presupun resurse care până acum erau apanajul a doar câtorva laboratoare din SUA, Germania, Marea Britanie, Coreea de Sud. CETAL va atrage, deja a realizat aceste lucru, echipe de cercetători din străinătate, inclusiv diaspora ştiinţifică românească”, a declarat ministrul Mihnea Costoiu.

Proiect blocat de birocraţia românească

”Adevărul” a relatat în exclusivitate în august cum birocraţia din România a pus în pericol cel mai mare proiect ştiinţific din estul Europei: Laserul de la Măgurele. Construcţia centrului de cercetare ar putea suferi întârzieri, dar şi pierderi financiare foarte mari.

Proiectul laserului de la Măgurele, cel mai mare din estul Europei, risca să piardă cel puţin 100 de milioane de euro din cauza unui aviz aşteptat din octombrie 2013 de la Apele Române. Autorităţile române şi dezvoltatorul au aruncat vina unii asupra celorlalţi.

Practic, dezvoltatorul proiectului, Strabag SRL, a aşteptat un aviz de la „Apele Române“ pentru începerea forajelor necesare pentru 1.080 de pompe geotermale menite să asigure energia uriaşă de care are nevoie un astfel de centru de cercetare pentru a funcţiona.

Fără obţinerea acestui aviz, ei nu puteau să termine prima etapă de construcţie a infrastructurii decât dacă ar fi găsit „o altă soluţie tehnică“, aşa cum a spus ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu.

„Toată lumea a aflat în România şi Europa despre platforma de la Măgurele ca despre locul în care se va face cel mai mare proiect finanţat din fonduri europene de cercetare: Extreme Light Infrastructure (ELI). Adevărul este că ELI nu ar fi fost niciodată oferit României şi platformei de la Măgurele dacă aici nu ar fi fost o bază, dacă aici nu ar fi existat ceva înainte de ELI, şi anume în primul rând o tradiţie de 52 de ani. Cred că este important pentru toate generaţiile care vin să îşi aducă aminte că România a avut cercetare, a avut o resursă umană extraordinar de importantă, capacitatea din colectivul de aici de a avea cea mai importantă performanţă şi capacitatea de a dezvolta proiecte novatoare şi practic toată această infrastructură, în primul rând umană şi după aceea materială - tradiţie, şcoală, vorbesc inclusiv de universităţi, de mediul academic", a spus premierul Victor Ponta.

citeste totul despre: