UPDATE Tudorel Toader a respins toţi candidaţii pentru funcţia de procuror general

MInistrul Justiţiei, Tudorel Toader, a respins toţi candidaţii pentru funcţia de procuror general.Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu, au susţinut, miercuri, interviul cu ministrul Justiţiei pentru ocuparea acestei funcţii. În timpul interviurilor au avut loc mai multe contre în ministrul Toader şi procurorii înscrişi.

UPDATE: Ministrul Justiţiei a anunaţat că toţi cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general au fost respinşi.

UPDATE: Ministrul Justiţiei a anunţat, la Parlament, că decizia privind ocuparea funcţiei de procuror general al României este luată, urmând a fi anunţată în cursul acestei zile.

Decizia e luata, am trecut azi etapa interviului si, precum spuneam, in cursul zilei vom comunica si concluzia comisiei de interviu dupa cum am dat si rezultatul cu privire la selectia candidatilor care vor sa devina procuror european, a spus Tudorel Toader. 

UPDATE: După acuzaţiile venite din partea ministrului Tudorel Toader cu privire la costurilor deplasărilor în străinătate în scop de serviciu ale actualului procuror general, acesta din urmă a transmis public care este costul total al acestora.

„Deplasările externe efectuate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la preluarea mandatului, în anul 2016, până în prezent, au totalizat suma de 96.373,51 lei (reprezentând 20.241,86 euro la cursul actual)”, se arată în comunicatul Ministerului Public care include o listă cu toate deplasările din mandatul lui Lazăr.

Gabriela Scutea: Există şi acest drept, de a exprima o opinie

Gabriela Scutea, ultimul candidat pentru funcţia de procuror general al României, i-a spus ministrului Justiţiei că a fost unul dintre magistraţii care s-au dus să protesteze la Bruxelles.

Secretarul de stat Mariana Moţ a întrebat-o pe Gabriela Scutea, despre prezenţa la protestul magistraţilor de la Bruxelles. "Protestul a fost unul tăcut. Este o formă de exprimare. Chiar dacă a fost dus în afară ţării. Din alt punct de vedere, atât Inspecţia Judiciară, cât şi nişte instrumente ale Consiliului Europei, dacă nu greşesc, arată că obligaţia de rezervă a magistraţilor nu înseamnă că în situaţii deosebite să nu îşi expună punctul de vedere. Va rog să mă iertaţi pentru exprimarea directă, domnul secretar de stat Costea ştie, în situaţia în care noi ne-am aflat împreună la aceeaşi masă, în 9-10 februarie, şi nu ştiam de OUG 7, iar a două zi ea a fost dată, iar noi acolo discutăm exact despre transparenţă şi bună-discuţie în general, între puterile statului, înseamnă că poate ne aflăm în acel punct în care obligaţia de rezervă este, cum să spun, are o virgulă. Poate să ducă la exprimarea unui punct de vedere de către corpul magistraţilor. Va repet, a fost un protest tăcut, aşa cum s-a ţinut şi în Bucureşti, şi în oraşul nostru, iar prezenţa mea alături de anumiţi colegi să ştiţi că uneori m-am gândit inclusiv că este pentru a nu li se spune: Băi, voi sunteţi nişte copii abia ieşit din INM. Nu sunt", a declarat procrurorul Gabriela Scutea, potrivit ziare.com.

Toader i-a reamintit o declaraţie în care Scutea ar fi spus că protocoalele cu SRI ar fi fost benefice.

"Sunt sigură şi-mi asum faptul că atunci am afirmat că protocoalele, protocolul din 2009, pe care l-am semnat, incomit, cred că aşa figura, ulterior fiind abrogat de doamna procuror Kovesi, a fost necesar pentru că el venea să pună într-un singur cadru mai multe protocoale existente la nivelul PICCJ, la nivelul PCA Bucureşti, în ceea ce priveşte activitatea legată de şederea străinilor în România şi cred că mai era unul şi cu DNA. Practic s-a creat, şi din acest punct de vedere se poate spune că am caracterizat că fiind benefic, pentru că era un singur cadru," a declarat Scutea.

Contre între Augustin Lazăr şi Tudorel Toader: Amândoi am fost procurori înainte de 89

"Va mărturisesc că mi-a plăcut afirmaţia dvs, cred că de acum trei săptămâni, în care justiticati de ce v-aţi depusă candidatura, în care spuneaţi că Ministerul Public are nevoie de un procuror general bun profesionist, bun manager, cu experienţă, de bună credinţă. Eu aş vrea să va solicit că, pe lângă această prezentare pe care v-aţi pregătit-o, să ne arătaţi, justificaţi, dacă dvs sunteţi cel care răspunde cerinţelor pe care, la nivel teoretic, în mod corect le-aţi enunţat", a spus Tudorel Toader la începutul interviului.

"Proiectul pe care am onoarea să vi-l prezint este rezultatul unei experienţe considerabile în Ministerul Public de 37 ani, din care 20 ani în funcţii de conducere. Prin urmare, aş dori să precizez că eu am parcurs etapă cu etapă, (..) iar funcţiile de conducere le-am obţinut abia după 17 ani de activitate susţinută în Ministerul Public", a declarat Augustin Lazăr.

Printre realizările enumerate de procurorul general se numără respectarea recomandărilor MCV, precum şi finalizarea dosarelor istorice, precum anchetele privind Revoluţia sau Mineriadă.

"În cei 3 ani de mandat, Ministerul Public şi-a dovedit o eficientă considerabilă în soluţionarea dosarelor pe care le are, nu numai rezolvând dosrele istorice care trenau de 28 de ani pe rolul Ministerului Public, dar rezolvând un stoc mare de cauze", a spus Augustin Lazăr.

Cei doi s-au contrat în momentul în care a fost adus în discuţie activitatea de procuror înainte de 1989 a lui Augustin Lazăr.

„ Atât eu cât şi dumneavoastră am exercitat înainte de 1989 funcţia de procuror şi încercam să ne dăm seama cu ce se ocupă instituţia. Ei bine, în mod cert nişte procurori tineri nu făceau decât să respecte cadrul legal. Cadrul legal de la vremea aceea suportă, cum am spus şi ieri în declaraţia publică, nişte analize sub aspectul standardului etic, cum era cadrul legal făcut. Noi am respectat o lege care acum, la standardele la care ...devin acum standarde europene, este vizibil că nu aveau standarde. Pentru aceea eu am şi exprimat scuze public, în numele instituţiei care a făcut, a acceptat acele practici şi regretele mele personale pentru că nişte oameni care au fost şi sunt oameni de onoare şi model pentru cum ar trebui să fie cineva să spună public adevărul. Şi de aceea, poate că eu am învăţat ceva de la ei, să spun adevărul chiar dacă deranjează pe câte cineva”, a declarat Lazăr, potrivit Mediafax.

Toader l-a întrebat dacă nu cumva scuzele ar fi trebuit prezentate în nume personal şi nu al instituţiei „Unii spun că scuzele nu-s în numele instituţiei, ci în nume personal ar trebui să fie. Când aţi intrat în procuratură?”, a spus ministrul.

„La 1 martie 1982 , am devenit procuror stagiar, până când mi-am luat examenul de capacitate, doi ani am fost procuror stagiar şi apoi am fost procuror definitiv„, a răspuns Lazăr.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, în cadrul interviului susţinut de Augustin Lazăr pentru un al doilea mandat, că va verifica oficial dacă deplasările procurorului general au costat, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public, suma de 500.000 de euro.

„Dacă aveţi o evidenţă a tuturor deplasărilor şi evident a rezultatelor de recunoaştere instituţională şi aşa mai departe? Cineva îmi spune şi voi verifica oficial faptul că toate aceste deplasări pe durata mandatului dumneavoastră au costat Mnisterul Public, repet, verific, o frumoasă sumă de 500.000 de euro. Este adevărat?”, a întrebat ministrul.

„Domnule ministru, eu cred că este o exagerare şi ştiu că noi am comunicat la un post de televiziune care sunt deplasările. Aş vrea să vă spun că procurorul general, după cum prevede legea, reprezintă Ministerul Public, procurorul general dacă reprezintă Ministerul Public, se deplasează acolo unde Ministerul Public este invitat şi prezintă expune pe temele pe care a fost solicitat. Face schimb de experienţă, intră în relaţii cu procurorii francofoni, intră cu EuroJust, este invitat nu pentru beneficiul lui personal, ci pentru ... este o onoare a Ministerului Public, dacă are cu cine să facă schimb de bune practici. Dacă cei care au denunţat această chestiune îmi arată o singură deplasare în care procurorul general nu a făcut o expunere acolo unde a fost, arătând experienţa României şi capacitatea României de a gestiona inclusiv în contextul Preşedinţiei, atunci ...Trebuia să trimit pe altcineva sau?”, a fost răspunsul actualului procuror general.

La finalul interviului cei doi au avut o nouă contră pe tema corectitudinii interviului.

„Sper ca această procedură să fie aşa cum aţi anunţat , imparţială, transparentă şi să fie legală în final”, a spus Lazăr.

„Sigur că da. Dacă nu, veţi contesta , cum aţi mai făcut”, a fost răspunsul lui Tudorel.

 „Există nişte standarde care prevăd cum se desfăşoară aceste proceduri, sunt standarde cunoscute, europene”, a fost concluzia lui Lazăr care a avut astfel ultimul cuvânt.

Daniel Horodniceanu: Nu avem o startegie naţională de combatere a crimei organizate

Fostul sef DIICOT, Daniel Horodniceanu, cel de-al doilea procuror care este intervievat pentru functia de procuror general, a declarat că „nu avem o startegia nationala de combatere a crimei organizate. Avem o strategia nationala de combatere a corupţiei”.

Magistratul a afirmat că trebuie identificate derapajele din sistem.

"Trebuie traşi la răspundere cei care încalcă conduită de magistrat. Putem vedea toate acestea pe pagină Inspecţiei Judiciare. Ele trebuie identificaţi, iar cei vinovaţi să fie traşi la răspundere. Este important să accesăm programe europene de pregătire profesională", afirmă Horodniceanu.

"Recuperarea prejudiciilor, pe victime le interesează recuperarea pagubei, nu cât a fost condamnarea. Trebuie pus accentul pe investigaţiile financiare", a mai susţinut Horodniceanu.

Marian Drilea, laudă Secţia Specială: Sunt suficiente garanţii de imparţialitate şi independenţă

Procurorul Marian Drilea a vorbit, miercuri, în cadrul interviului pentru funcţia de procuror general, despre tensiunile existente în sistem referitoare la înfiinţarea Secţiei de anchetă a magistraţilor, precizând că maniera de reglementare a structurii aduce suficiente garanţii de independenţă.

"Aceste negocieri pe care reprezentanţii abilitaţi le poartă cu reprezentanţii Uniunii Europene în privinţa Mecanismului de Control şi Verificare (MCV), prin recomandările făcute, au determinat reacţii, atât din partea procurorilor, cât şi din partea judecătorilor. Aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare în principal a acesti secţii nou înfiinţate şi de rolul şi de modalitatea în care-şi îndeplineşte atribuţiile pentru că foarte mulţi socotesc că această Secţie ar trebuie desfiinţată sau nici măcar nu ar fi trebuit înfiinţată", a declarat Marian Drilea.

"Mergând un pic la originea modalităţii de răspundere a magistraţilor, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistraţi şi poliţişti şi pentru procurori care au fost transformate ulterior în secţii. Apoi atribuţiile au fost împărţite Secţiei Penale de Criminalistică şi DNA-ului şi în prezent acestei secţii nou-înfiinţate. Ei, în condiţiile în care de fapt, ce-i dă valoare acestei Secţii? Factorul uman. Pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanţii de imparţialitate şi independenţă. Criticile, în principal, ce vizează? Criticarea dreptului la un proces echitabil pentru că, raportat la numărul de magistraţi care funcţionează actualmente în cadrul Secţiei se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat la volumul cauzelor înregistrate. De aceea, măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistraţi şi de poliţişti şi alocarea resurselor financiare şi materiale, această chestiune poate fi rezolvată", a completat Drilea, potrivit Mediafax.

Marian Drilea a precizat că garanţia de independenţă este dată de faptul că procurorii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii.

"Dar garanţia de ce este dată? De faptul că procurorii sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenţei justiţiei, iar CSM este format din membri aleşi de adunările generale ale procurorilor. Nu există nicio formă de imixtiune, este doar o presupunere actuală pentru că oricare din procurori poate participa şi la o candidatură pentru ocuparea unui post de execuţie şi a unui post de conducere. Procedura este deschisă tuturor procedurilor. Cei care contestă sau cei care au vreo îndoială că lucrurile ar putea să se desfăşoare altcumva decât prin cadru legal pot participa şi să infirme această prezmţie care la momentul actual se bazează pe câteva elemnete pentru că chestiunea nu este continuată mai departe prin acţiuni în justiţie", a mai spus Drilea.

Procurorul de la DIICOT Braşov a criticat modul în care actualul procuror general a gestionat scandalul revocării fostei şefe DNA. 

„Pentru toate aceste situatii exista cai legale, procuror general poate sa efectueze controale. Orice semnalizare a unei incalcari a normelor privind exercitarea atributiilor de catre procurori, chiar si din mass-media, trebuie urmate de verificate, nu trebuie ferite de analiza publica, trebuiesc exprimate cu obiectivitate si sa se mentioneze cauzele care au determinat aceste dereglari si masurile dispuse. Nu a fost gestionata in mod corespunzator, ca pozitia a fost de aparare a persoanelor care astazi se constata ca nu au avut conduita corespunzatoare", a completat magistratul.

 Tudorel Toader: Azi vom comunica şi un răspuns

Ministrul Justiţiei susţine că azi, după finalizarea interviurilor pentru şefia Parchetului General, înainte sau după moţiune, va anunţa care este propunerea sa pentru funcţia de procuror general al României.

"Cel mai probabil azi vom comunica şi un răspuns, probabil înainte sau după moţiune vom da o decizie", a declarat Tudorel Toader.

"Interviul şi deliberarea au loc în sala de consiliu a ministerului. Eu nu-mi exprim punctul de vedere acum, aici, înainte de interviu", a răspuns ministrul întrebat dacă scandalul care îl vizează pe Augustin Lazăr îi afectează candidatura.

Întrebat dacă va rămâne în funcţie să ducă la final această procedură, ministrul a răspuns: "Din moment ce am anunţat că azi, înainte sau după moţiune, vom da răspunsul, înseamnă că vom finaliza procedura".

La întrebările referitoare la posibilitatea de a fi adoptate OUG privind codurile penale şi completurile de 5, Toader a răspuns: "La începutul sedintei de guvern, dna premier face rezumatul principalelor proiecte de pe ordinea de zi. La orele 13 veti veni la guvern si veti vedea".

Candidaţii

Printre candidaţi se numără şi actualul procuror general,  Augustin Lazăr. Acesta a fost primul care şi-a depus candidatura pentru această funcţie, în condiţiile în care ministrul Tudorel Toader l-a propus pentru revocare încă de anul trecut, însă preşedintele Klaus Iohannis a refuzat solicitarea de demitere.

Cel de-al doilea procuror care şi-a depus dosarul pentru a deţine cea mai importantă funcţie din Parchetul General este procurorul DIICOT Marian Drilea.

Tot din structurile DIICOT vine şi cel de-al treilea candidat pentru şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Daniel Horodniceanu, care a fost însă şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). El a fost numit la şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în mai 2015. Horodniceanu a candidat şi pentru un al doilea mandat la conducerea structurii de parchet, dar ministrul Tudorel Toader l-a nominalizat pe procurorul Felix Bănilă, propunere acceptată de preşedinte.

Ultimul candidat înscris pentru şefia Parchetului General este fostul adjunct al Laurei Codruţa Kovesi la Parchetul General, procurorul Gabriela Scutea. Gabriela Scutea s-a înscris anul trecut şi în cursa pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), ministrul Tudorel Toader propunându-o însă pe Adina Florea, pe care preşedintele Klaus Iohannis a respins-o de două ori. Gabriela Scutea a fost, între noiembrie 2006 - mai 2013, adjunct al Procurorului General, care era atunci Laura Codruţa Kovesi, şi era responsabilă pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit. Ulterior, între mai - august 2013, a fost numită consilier al Procurorului General de atunci, respectiv Tiberiu Niţu. În ianuarie 2016, în perioada scandalului privind OUG 13, Gabriela Scutea deţinea funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Ea şi-a început activitatea în 1995 ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi apoi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea.

Ministerul Justiţiei a declanşat procedura de selecţie pentru numirea unui nou procuror general al PÎCCJ, funcţie care va deveni vacantă în data de 28 aprilie, când se va încheia mandatul lui Augustin Lazăr.

Comunicat - Precizări Privind Cheltuielile Aferente Deplasărilor Externe Ale Procurorului General Al PÎCCJ by Anonymous wbMpSbBd3 on Scribd