Ce ne spune prezenţa filorusului Teodosie alături de preşedintele Iohannis

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Exerciţii NATO la Constanţa, mai 2022
Exerciţii NATO la Constanţa, mai 2022

Prezenţa arhiepiscopului Tomisului la ceremoniile de Ziua Marinei poate valida mitul permanentei oscilaţii a României între Est şi Vest.

„Nu ne vom opri aici”, a spus preşedintele Klaus Iohannis în discursul de Ziua Marinei în care a descris structurile militare ale NATO prezente în România. Peste 5000 de militari din SUA, Franţa, Polonia şi alte state occidentale ale Alianţei se află la Constanţa, Bucureşti, Craiova şi Sibiu.

Preşedintele a vorbit despre nevoia unui „nivel superior de ambiţie, inclusiv în domeniul apărării” pentru ca România să facă faţă vremurilor prin care trece. Această ambiţie se concretizează pe moment prin creşterea bugetului pentru apărare de la 2% din PIB la 2,5% anul viitor.

Forţele Navale Române au sărbătorit şi anul acesta Ziua Marinei cu nava şcoală Bricul Mircea în prim plan şi cu o slujbă condusă de Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. E cel puţin frapantă alăturarea preşedintelui şi a forţelor militare române cu acest înalt ierarh cunoscut pentru declaraţiile lui pro-ruse pe care le-a făcut şi înainte şi după ce ruşii au invadat Ucraina.

image

IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, în timpul unei slujbe de Sf. Andrei ţinută în noiembrie 2020

Prezenţa lui Teodosie la o ceremonie militară prin care România voia să celebreze ataşamentul ei atlantist şi hotărârea de a apăra flancul estic al Alianţei sugerează nu doar breşe de organizare, ci şi complicităţi greu de explicat.

Oare preşedintele nu a ştiut programul înainte, i s-a ascuns numele reprezentantului Bisericii Ortodoxe care va oficia slujba sau administraţia prezidenţială a trecut peste acest detaliu considerându-l nesemnificativ? 

Simbolistica prezenţei liderului aripii radicale din BOR, a arhiepiscopului Teodosie, un admirator declarat al lui Vladimir Putin, la o sărbătoare a militarilor români scoate în evidenţă o lipsă de consecvenţă a României la nivelul cel mai înalt. O asociere care poate valida mitul permanentei oscilaţii a României între Est şi Vest, între forţele binelui şi cele ale răului, între ambiţii şi acomodări, între hotărârea de a merge până la capăt şi tendinţa supravieţuirii. 

Flota militară a României se reface urmând acelaşi model, prin decizii politice curajoase urmate de paşi înapoi şi nehotărâri flagrante. Războiul din Ucraina pare să fi dat un impuls lucrurilor, iar odată cu vizita preşedintelui francez Emmanuel Macron în România acum două luni au avut loc declaraţii încurajatoare. Chiar pe malul mării, la baza militară Mihail Kogălniceanu, liderul francez a spus că cele două state lucrează la un „plan ambiţios” de susţinere a Forţelor Navale Române. 

Macron a făcut referire la asocierea dintre Naval Group, unde statul francez este acţionar şi Şantierul naval Constanţa, consorţiu care a câştigat în 2019 licitaţia pentru programul Corveta Multifuncţionlă şi care ar include construcţia a patru corvete noi plus modernizarea fregatelor Regina Maria şi Regele Ferdinand.

image

Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Constanţa, iunie 2022

Conform proiecţiei, vasele militare se vor face în România pe baza unui transfer tehnologic şi prima navă va fi livrată la trei ani de la semnarea contractului. În plus, România ar fi interesată şi de achiziţionarea unor submarine franceze din clasa Scorpene pentru descurajarea inamicului NATO la Marea Neagră. Ar fi nevoie de cel puţin trei submarine, cred militarii, numai că între voinţa lor şi punerea în aplicare a acestor planuri intervin sincope greu de explicat. 

Nehotărârile şi sinusoidele românilor nu mută însă acul busolei, iar dintre cele trei state NATO la Marea Neagră, România este cea mai hotărâtă să-i descurajeze pe ruşi.

În luna iunie, militarii români au exersat celebrele sisteme HIMARS la Capul Midia trăgând spre potenţiale ţinte inamice din larg. 54 de astfel de sisteme vor ajunge în România la un preţ de un miliard şi jumătate de dolari. Polonia, în schimb, a comandat 500 de HIMARS în valoare de 10 miliarde de dolari, care vor înzestra 80 de batalioane. 

La Marea Neagră, România se străduieşte să facă faţă ameninţărilor ruseşti, dar în acelaşi timp umblă pe sârmă, fiindcă după cum scriaInfo Sud-Est la sfârşitul lunii mai, trei din cele patru vapoare care asigurau alimentarea cu combustibil a navelor în Portul Constanţa erau deţinute de firme ruseşti, care se aflau pe lista companiilor supuse sancţiunilor. 

Sabina Fati - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite