Ce secrete ascund dosarele Revoluţiei. De ce n-am aflat „cine-a tras în noi, după 22“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Adevărul despre Revoluţia din decembrie 1989 a fost bine ascuns de guvernanţi, care au invocat secretul de stat pentru ca documentele emise în acele zile să nu fie dezvăluite. Cel puţin asta reiese din decizia Parchetului General de a cere declasificarea unor documente. Specialiştii consultaţi de „Adevărul” susţin că odată cu desecretizarea documentelor ţinute la secret procurorii vor putea stabili responsabilităţi individuale.

„Cine-a tras în noi după 22“, sloganul născut în mijlocul manifestaţiilor din Piaţa Universităţii, în anii 90, ar putea să primească un răspuns dacă procurorii vor avea acces la documente protejate de secretul de stat. „Evident, toate documentele care pot să aducă o contribuţie, toate documentele care au o contribuţie pentru a clarifica situaţia de fapt la Revoluţie trebuie declasificate“, a declarat luni procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Decizia de a cere declasificarea unor documente despre care s-a vorbit în ordonanţa de redeschidere a dosarului Revoluţiei naşte însă o altă întrebare legitimă: de ce autorităţile au aşteptat 26 de ani pentru a face acest demers?

Procurorii care lucrează la anchetă au stabilit că în decembrie 1989 s-ar fi acţionat după un plan bine pus la punct, arătând cu degetul spre cei care au preluat puterea după fuga lui Nicolae Ceaşescu. Planul ar fi urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil“, în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Armatei şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri, arată procurorii.

„Astfel se va afla adevărul”

Părerile specialiştilor sunt împărţite în privinţa aflării adevărului din documentele care vor fi desecretizate. În timp ce unii sunt optimişti şi spun că aflarea vinovaţilor pentru moartea a sute de persoane la Revoluţie va duce la însănătoşirea societăţii, alţii nu cred că se vor face descoperiri spectaculoase.

„Acest lucru trebuia să se întâmple demult, asta ar fi dus la un aer mult mai respirabil în societatea românească şi la o însănătoşire a mediului politic. Evident, cu toţii aşteptăm să funcţioneze acest proces, să vedem că este chemat în instanţă un actor în privinţa căruia există mari suspiciuni legate de Revoluţie, cu toţii ne gândim la Ion Iliescu. Eu cred că niciodată nu e prea târziu, chiar dacă pentru familiile celor decedaţi ar putea să fie tardiv. Pentru însănătoşirea acestei societăţi, pentru a o lua într-o altă direcţie, trebuie să se facă lumină“, afirmă analistul politicAntonio Momoc.

Potrivit acestuia, desecretizarea ar putea confirma că evenimentele din decembrie 1989 au fost regizate. „Cu siguranţă vom afla ce s-a întâmplat în acele zile, chiar dacă asta ar putea să însemne încă 25 de ani. Vom şti cine a fost responsabil pentru moartea a 1.000 de oameni după schimbarea regimului. Vom afla în ce măsură a existat o regie, o punere în scenă care încerca să ascundă ceva. Ştim cu toţii că a fost o regie, eu nu cunosc oameni care să-şi imagineze altceva“, a mai spus analistul.

Responsabilităţi individuale, dar nu colective

Pe de altă parte, istoricul Constantin Corneanu, autorul unei importante lucrări despre Revoluţie, consideră că odată cu desecretizarea unor documente de la Revoluţie vor putea fi traşi la răspundere individual reponsabilii de moartea şi rănirea a mii de români.

„Nu cred că se vor face descoperiri spectaculoase. Pe de altă parte, trebuie să citeşti documentele în corelaţie cu alte documente şi cu o anumită cultură istorică a subiectului. Dacă se caută o răspundere individuală, se poate găsi, dacă se caută o răspundere colectivă, trebuie privit în funcţie de conjunctura istorică. Mi-e teamă că procurorii nu vor ajunge la adevăr nici după ce arhivele vor fi desecretizate. Eu pot găsi responsabilităţi individuale –comandanţi de unităţi, ofiţeri care au executat ordine, militari care au deschis focul de teamă, la ordin sau din alte motive. Aceia sunt vinovaţii punctuali. Dar dacă s-a orchestrat un plan bine pus la punct de cineva nu ştiu dacă vom afla“, afirmă istoricul.

Stenogramele audierilor, luate la puricat

Însă până să li se permită accesul la documentele secretizate, procurorii s-au apucat să studieze la Senat stenogramele din dosarul „Revoluţiei”. Este vorba de audierile făcute în cele două comisii senatoriale care s-au ocupat de cercetarea Revoluţiei din 1989. Vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru a declarat că, săptămâna trecută, procurorul-şef şi unul dintre adjuncţii săi au venit la Parlament şi au solicitat să vadă documentaţia. „Au discutat cu secretarul general al Senatului şi cred că au şi început studiul pe dosarul Revoluţiei“, a spus Chelaru.

El a menţionat că s-a pus la dispoziţia Parchetului toată documentaţia, care este extrem de mare, cu privire la dosarul Revoluţiei.

„Cred că sunt vreo şase sau opt metri liniari sau pătraţi de dosare. Este foarte multă documentaţie. Multă are un regim special, de documente cu caracter secret şi atunci nu le-am putut preda, aşa cum s-a solicitat iniţial. Parchetul a decis să vină cu cei care fac urmărire penală să studieze şi unde este nevoie să solicite procedura de desecretizare“, a mai explicat Chelaru.
În luna martie, procurorul general interimar, Bogdan Licu, ceruse Biroului Permanent al Senatului să-i pună la dispoziţie stenogramele audierilor. Senatorii au decis, atunci, că aceste documente, fiind clasificate, nu pot fi consultate de către procurori decât la Palatul Parlamentului.

Urmărire penală extinsă

Parchetul instanţei supreme a anunţat, săptămâna trecută, că în dosarul Revoluţiei a extinsă urmărirea penală, in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.

„Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii“, au arătat procurorii militari.

Ce ascund documentele secretizate

Desecretizarea unor arhive ar putea confirma suspiciunile anchetatorilor de premeditare a evenimentelor din 1989. Istoricul Alex Mihai Stoenescu a dezvăluit la Realitatea TV, cum a fost deposedat Nicolae Ceauşescu de poziţia de comandant suprem al Armatei, printr-un ordin deja pregătit, în prima parte a zilei de 22 decembrie 1989. Stoenescu a povestit cum generalul Stănculescu a emis, la ora 13.30, la Ministerul Apărării, un ordin deja pregătit prin care Ceauşescu era deposedat de poziţia de comandant suprem şi preşedinte al statului. Documentul stipula că toate forţele Ministerului Apărării Naţionale execută numai ordinele Ministerului Apărării, adică ale generalului Stănculescu.

„Ceauşescu pierde puterea, iar lovitura de stat numai ce începuse. Apoi, la ora 15.00 fix Stănculescu emite un ordin de ocupare a tuturor poziţiilor strategice din ţară, în primul rând din comitetele judeţene de partid şi apoi o serie întreagă: Banca Naţională, Radioul, Televiziunea, toate obiectivele. Aşa cum a declarat de altfel Stănculescu într-un interviu acordat lui Ion Cristoiu, la ora 15.00 România era sub controlul lui militar. Atunci a fost clar cine era autoritatea în momentul respectiv“, a explicat Stoenescu.

Anchetă redeschisă

Ancheta în dosarul „Revoluţiei” a fost redeschisă pe 5 aprilie de procurorul-general interimar, Bogdan Licu. Magistratul a explicat că ancheta făcută până atunci în dosar a fost una haotică şi defectuoasă. „Am apreciat în aceste condiţii că modul în care s-a desfăşurat ancheta nu corespunde exigenţelor CEDO în ceea ce priveşte obligaţia statului de a efectua o anchetă efectivă“, a susţinut magistratul.

Bogdan Licu a mai arătat că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, „fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989 (…) toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor“. Două luni mai târziu, Înalta Curte a confirmat, în Camera Preliminară, decizia de redeschidere a cazului, arătând că ancheta iniţială a fost făcută „superficial“. Instanţa a notat că procurorii care au dispus clasarea anchetei au făcut acest lucru fără ca vreunul dintre obiective stabilite la demararea cercetărilor să fie atins. Pentru noua anchetă demarată la aproape 26 de ani de la revoluţie, procurorii Curţii Supreme au semnat un protocol cu istoricii de la Consilul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pentru avea acces rapid la documentele emise înainte şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

CEDO sancţionează România

În timp ce autorităţile ţineau la secret documentele care ar fi putut clarifica evenimentele din decembrie 1989, România a pierdut pe bandă rulantă procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru tergiversarea dosarelor Revoluţiei. În primăvara acestui an, instanţa a emis o nouă decizie în cazul victimelor Revoluţiei. Statul român trebuie să plătească 15.000 de euro despăgubiri pentru 45 de familii ale victimelor. Este vorba de daune totale de aproximativ 675.000 de euro. CEDO a subliniat lipsa unei anchete efective în acest dosar.

Pe 23 februarie 2016, CEDO a dat câştig de cauză într-un alt dosar, pentru 17 români, rude ale celor care au murit în decembrie 1989. Despăgubirile dispuse de CEDO în acest dosar au fost de 255.000 de euro.

Reprezentanţii Asociaţiei „21 Decembrie 1989“ spuneau atunci că încă 200 de plângeri privind evenimentele din decembrie 1989 îşi aşteptau rezolvarea la CEDO. Astfel, până în prezent, în cele 62 de cazuri, rudele victimelor care au câştigat procesele la Curtea Europeană în acest an, trebuie să primească de la statul român daune de 930.000 de euro, la care se adaugă şi cheltuielile de judecată.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite