Ce se întâmplă cu ancheta privind adoptarea Ordonanţei 13 „noaptea ca hoţii“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ancheta în cazul adoptării Ordonanţei 13/2017 de modificare a Codurilor penale continuă la Parchetul General până când se va da o soluţie: clasarea sau începerea urmăririi penale împotriva unor persoane.

Ancheta în cazul adoptării Ordonanţei 13/2017 de modificare a Codurilor penale este în acest moment pe masa anchetatorilor Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) din Parchetul General.

„Când Ministerul Public e sesizat cu aspectele penale ale problemelor, cu fapte penale concrete, prin urmare Ministerul Public nu va face evaluări ale legalităţii oportunităţii unor acte sau puteri, ci strict ne vom cantona la aspecte penale care ţin de competenţa Ministerului Public. Ancheta va continua. Procurorul este obligat să afle adevărul cu privire la persoanele, faptele şi împrejurările în care au fost comise aceste acte”, declara procurorul general al României, Augustin Lazăr, la sfârşitul lunii februarie când Parchetul General a preluat cazul de la procurorii DNA.

De atunci, două evenimente au acoperit mediatic această anchetă: motivarea Curţii Constituţionale privind ancheta DNA, şi evaluarea activităţii Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Augustin Lazăr, procurorul general al României, efectuată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

„Raportat la motive, vom continua ancheta“

Imediat după ce Tudorel Toader a anunţat că „nu este oportună” revocarea din funcţiile de conducere a celor doi procurori, Augustin Lazăr a comentat această decizie pe Facebook: „Ministerul Public va respecta întocmai decizia Curţii Constituţionale şi va acţiona pentru îndeplinirea rolului de reprezentare, în activitatea judiciară, a intereselor generale ale societăţii şi de apărare a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”.

Iar procurorul de caz a continuat ancheta în cazul adoptării Ordonanţei 13/2017 de modificare a Codurilor penale. El a decis ce probe administrează în dosar: audieri ale celor implicaţi, audieri de martori, strângere de documente, interceptări etc. După administrarea probatoriului, magistratul poate da două soluţii: clasarea cazului, sau declanşarea urmăririi penale „in personam”, adică împotriva unor persoane.

Ce se anchetează

În acest moment, dosarul este în faza de începere a urmăririi penale „in rem”, privind infracţiunile de favorizare a făptuitorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual. În şedinţa CSM din 28 februarie, Lazăr le explica magistraţilor din Consiliu că a văzut dosarul „şi am văzut aspectele de natură concrete care au fost cercetate acolo şi persoanele concrete care ar fi comis aceste fapte”.

Potrivit anchetei începute de DNA, la Ministerul Justiţiei, condus de Florin Iordache (PSD), s-ar fi distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), condus de Graţiela Gavrilescu (ALDE). Era vorba de un prim aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri, privind proiectul OUG 13/2017, emis cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern. Acesta ar fi blocat adoptarea actului normativ.

O „scrisoare“ distrusă

„A fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiţiei”, au arătat procurorii DNA. Anchetatorii au mai descoperit falsuri în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiţiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial cu număr şi ştampilă la nivelul Ministerului Justiţiei, dar şi la alte documente din minister.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanţii MJ chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul ministerului a doua zi, 1 februarie 2017, la acelaşi număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observaţii şi propuneri.

Clasarea de la DNA

În timpul anchetei de la DNA, au fost administrate probe constând în declaraţii de martori-miniştri, secretari de stat şi angajaţi din ministere şi au fost ridicate mai multe documente. Procurorii au clasat partea care atrăgea competenţa DNA: infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei de lider de partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Una dintre pistele anchetei viza politicieni care şi-ar fi exercitat influenţa pentru a  promova, în seara de 31 ianuarie 2017, OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale, pentru a favoriza mai multe persoane urmărite penal sau judecate. Aceste lucruri nu s-au confirmat în timpul anchetei.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite