Ce riscă România după sfidarea Comisiei Europene

Ce riscă România după sfidarea Comisiei Europene

România va ajunge pe lista neagră a Comisiei Europene, alături de Polonia pentru că pune în pericol independenţa Justiţiei

Semnal de alarmă de la Bruxelles. România va ajunge pe lista neagră alături de Polonia pentru că pune în pericol independenţa Justiţiei. Cel puţin aşa susţin jurnaliştii publicaţiei EUObserver.

Ştiri pe aceeaşi temă

România merge încet, încet, pe urmele Poloniei şi riscă activarea „soluţiei nucleare“, adică a Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, care prevede sancţiuni radicale pentru statul care nu mai respectă valorile şi deciziile comunitare. O spun surse din Comisia Europeană citate de jurnaliştii de la EUObserver. România ar putea intra astfel în aceeaşi categorie cu Polonia, ţară împotriva căreia a fost declanşat deja mecanismul care ar putea să o lase fără drept de vot. Şi în cazul Poloniei, problema o constituie tot reforma justiţiei despre care oficialii UE spun că ameninţă statul de drept.

Supranumit „soluţia nucleară“, Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona este procedura cea mai dură dintre sancţiunile posibile ale Uniunii. Asta pentru că măsura poate conduce, la finalul unei proceduri complexe, la o suspendare a drepturilor de vot al statului sancţionat în cadrul Consiliului Uniunii, instanţa din care fac parte cele 28 de state membre. Însă eventuale sancţiuni - precum retragerea drepturilor de vot - pot interveni doar într-o a doua fază, care necesită, în vederea lansării ei, un vot în unanimitate al ţărilor europene, evident fără cel vizat de aceste sacţiuni.

Nu este în pericol doar pierderea dreptului la vot, dar şi blocarea finanţărilor. Astfel, accesul la fondurile structurale europene ar putea fi condiţionat de respectarea valorilor şi deciziilor UE. Tratatul de la Lisabona (iniţial cunoscut ca Tratatul de Reformă) este o concenţie internaţională care amendează două tratate care constituie forma bazei constituţionale a Uniunii Europene. Documentul a fost semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

Care este procedura sancţionării

Concret,  Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform Al. 1, Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat.

Articolul 7 poate fi activat de o treime dintre statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimţământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate şi majoritatea absolută a deputaţilor. Următoarea etapă este articolul 7(2), prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate şi Parlamentul trebuie să îşi dea acordul.

 „Situaţia este extrem de gravă, putem ajunge foarte uşor în situaţia Poloniei, pentru simplul motiv că legi atât de importante au fost trecute în Parlament prin procedură rapidă, fără dezbatere, fără transparenţă. Mesajele venite din partea Comisiei Europene, a ambasadelor şi SUA nu au fost luate în serios. Eu mă aştept ca reacţiile să fie tot mai dure“, spune europarlamentarul PSD Cătălin Ivan care mai atrage atenţia că nu este totul pierdut şi, evident, mingea se află în terenul Guvernului de la Bucureşti.

„Se pot face dezbateri serioase pe legile Justiţiei şi să se ajungă la un consens. E disperarea câtorva care au probleme grave în justiţie, persoane corupte şi compromise care au ajuns la Putere şi acum încearcă să se pună la adăpost“, adaugă Cătălin Ivan.

Mesajul Bruxelles-ului: Orice este posibil

Şi europarlamentarul PMP Siegfried Mureşan trage un semnal de alarmă de la Bruxelles şi afirmă că mesajul UE este foarte clar.

„Avertismentul Comisiei este extrem de clar şi nu este prima măsură pe care o va lua. Ne aflăm în faţa unei schimbări complete de paradigmă cu privire la posibilele sancţiuni pe care le riscă statele membre care nu respectă statul de drept. UE nu va permite ca România să ajungă pe mâna hoţilor. Comisia se va asigura că statul de drept va fi respectat în fiecare colţ al Uniunii“, a spus Siegfried Mureşan.

Europarlamentarul crede că nu va dura mult până când UE va face noi demersuri pentru sancţionarea României. „Următoarele măsuri vor veni foarte rapid, anticipez în cursul următoarelor două săptămâni. Până unde va merge UE? Multe vor depinde, evident, de răspunsurile pe care le va oferi Guvernul de la Bucureşti. Noul Guvern trebuie să dea un semnal foarte clar pe corectarea erorilor“, a explicat Mureşan.

„Mica alianţă“

Riscul sancţiunilor pentru Bucureşti este evident, dar specialiştii nu exclud însă formarea unei mici alianţe între statele de pe „lista neagră“ a UE – Polonia, România şi Ungaria. Acestea ar putea să se susţină reciproc atunci când se vor vota sancţiunile.

„Mai întâi ar putea să se analizeze cazul Poloniei şi îmi imaginez că România şi Ungaria nu vor vota «pentru». Şi tot aşa, Polonia ar putea foarte bine să nu voteze împotriva României. Pentru că sunt ţări în aceeaşi situaţie, toate riscă aceleaşi sancţiuni“, a explicat, pentru „Adevărul“, un expert comunitar.

Potrivit acestuia, nu se poate estima un termen în care Uniunea Europeană va trece efectiv la sancţionarea României, procedura depinzând de mai mulţi factori, în principal de cel politic. „Durata procedurii depinde de mai multe lucruri. Dacă există voinţă politică, ar putea să o facă şi într-o singură lună, dacă nu, poate depăşi un an. Să ne uităm la cazul Poloniei, cât a durat până s-a decis activarea Articolului 7 din tratatul UE“, arată expertul.

Ţările care nu respectă statul de drept riscă nu doar pierderea dreptului de vot, dar şi sancţiuni financiare severe.

„Sunt discuţii serioase în interiorul Uniunii despre condiţionarea acordării fondurilor structurale de mecanismul respectării statului de drept. Dar aceste discuţii exced România, sunt într-un cadru mai larg. Comisarul din partea României, Corina Creţu, s-a opus, evident. Dar este foarte probabil ca în următorul exerciţiu financiar să se aplice această măsură. Mai ales că, după Brexit, bugetul UE este destul de complicat de negociat. Dar dicuţia este încă deschisă“, a mai precizat expertul.  

CE confirmă condiţionarea fondurilor de statul de drept
 
De altfel, chiar comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a confirmat că la nivelul Comisiei Europene are loc o dezbatere privind instituirea unor modalităţi de legare a acordării fondurilor europene de situaţia statului de drept în viitorul cadru bugetar multianual al UE (pentru perioada 2021-2027).
 
Vorbind la Bruxelles după o reuniune a Colegiului Comisarilor, Vera Jourova a spus că este ''foarte logic'' ca, în condiţiile în care este vorba despre banii contribuabililor europeni, ''să existe o garanţie privind un sistem judiciar independent şi respectarea statului de drept''.
 
Ea a confirmat că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună o definiţie care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept. Vera Jourova a mai menţionat că o astfel de definiţie ar urma să vizeze toate fondurile europene, nu doar fondurile de coeziune. ''Este important de adăugat acest lucru, întrucât nu trebuie să se înţeleagă că ar fi un fel de avertisment sau pedeapsă numai pentru anumite ţări'', a indicat ea.
 
Comisia Europeană doreşte să stabilească o definiţie ''foarte clară şi foarte precisă'' care să arate dacă sistemul judiciar dintr-un stat membru funcţionează şi dacă statul de drept este respectat. Potrivit comisarului Vera Jourova, Comisia Europeană a dorit stabilirea unor precondiţii esenţiale pentru accesarea fondurilor europene, dar a negat că ar fi o chestiune de ''condiţionalitate''. ''Nu vorbim despre condiţionalitate, care este de asemenea ceva interpretat greşit, ci de o definiţie în sensul că un stat membru trebuie să aibă un sistem judiciar funcţional şi independent'', a spus ea.
 

Polonia, avertizată pentru reforma judiciară

În decembrie anul trecut, Comisia Europeană a activat Articolul 7 din tratatul UE, o procedură fără precedent împotriva Guvernului polonez, care nu a răspuns somaţiilor vizând modificarea reformelor sale judiciare controversate. Pentru moment, prima măsură după activarea Articolului 7 s-a rezumat la un avertisment, prin care se cere revizuirea în termen de trei luni a modificărilor legislative care au afectat statul de drept. Comisia Europeană are în vizor mai multe reforme făcute de Polonia, inclusiv cea a justiţiei constituţionale poloneze, adoptate în 2016, şi cele mai recente ale organizării jurisdicţiilor de drept comun, a Curţii Supreme şi Consiliului Naţional al Magistraturii.

Anterior, în iulie 2017, Comisia Europeană a lansat  o procedură de infringement împotriva Poloniei, după publicarea unei noi legi care, în opinia Bruxelles-ului, subminează independenţa tribunalelor de drept comun din această ţară. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările