Ce recomandă Comisia de la Veneţia privind depolitizarea Curţilor Constituţionale şi cum e procesul în România

Delegaţia Comisiei de la Veneţia a avut ieri întâlniri atât cu preşedintele Iohannis, cât şi cu membrii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache. Până acum, România nu a ţinut cont de recomandările făcute de Comisie.

Delegaţia Comisiei de la Veneţia a continuat marţi discuţiile pe legile Justiţiei şi pe modificările la Codurile Penale. Membrii acesteia s-au întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, cu preşedintele CCR Valer Dorneanu şi cu membrii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache. Asta după ce luni delegaţia a avut întâlniri cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, cu reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi cu procurorul general al României, Augustin Lazăr. 

„Se va discuta pe legile Justiţiei, evident se va discuta pe modificările la Codurile penale, procedură penală, probabil transpunerea directivelor, probabil modificarea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale”, spunea ministrul Justiţiei la începutul săptămânii. 

De altfel, Comisia de la Veneţia a remarcat constant riscul interferenţei politice în sistemul judiciar, prin conferirea unui rol important ministrului Justiţiei.

Pentru eliminarea acestor „interferenţe“, Comisia a făcut recomandări unor state precum Polonia sau Georgia ca numirea judecătorilor Curţii Constituţionale să ţină cont de cerinţa unei „majorităţi calificate“ de două treimi în Parlament, care presupune consensul politic. 

Standardele Consiliului Europei

Specialiştii atrag atenţia că recomandările Comisiei de la Veneţia sunt standarde pentru toate statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv pentru România. „Toate recomandările care vin de la Comisia de la Veneţia, în cadrul unor opinii pe care le dau pentru diverse state, reprezintă standarde europene în materie. Cu alte cuvinte, sunt cerinţele minime pe care Comisia le solicită statelor membre ale Consiliului Europei – adică 47 de state, inclusiv România“, a explicat, pentru „Adevărul“, judecătorul Cristi Danileţ.

Expertul anticorupţie Laura Ştefan este însă sceptic în privinţa respectării cerinţei „majorităţii calificate“ la numirea membrilor CCR. Asta pentru că în Parlament ar fi aproape imposibil de ajuns la un consens. „Implementarea unei astfel de măsuri în Romania ar conduce la un adevărat blocaj instituţional. La noi, pur şi simplu nu ar exista un consens între putere şi opoziţie în numirea unui judecător. La fel, o astfel de procedură nu garantează că se va ajunge la un rezultat care să satisfacă acest principiu al depolitizării. Să ne amintim că la fel a existat o recomandare a Comisiei Europene ca Avocatul Poporului să fie ales prin consens, iar rezultatul îl vedem cu toţii“, a explicat Laura Ştefan.

O afacere de partid

Specialiştii spun că este extrem de importantă configuraţia CCR, în contextul în care, de obicei, poziţionarea judecătorilor reflectă tabăra politică din care provin.

„Este clar că partidul care are majoritatea îşi va impune judecătorii. Cu alte cuvinte, numirea membrilor CCR devine o afacere de partid. În aceste condiţii, nu se mai pune problema unui consens politic, aşa cum recomandă Comisia de la Veneţia. Judecătorii sunt acolo nu ca să pună în practică un program de guvernare, ci ca să asigure conformitatea legilor cu Constituţia“, afirmă judecătorul Cristi Danileţ.  

Analistul Adi Zăbavă trage şi el un semnal de alarmă asupra politizării CCR.  „România nu e prima ţară din estul Europei unde se ridică semne de întrebare cu privire la influenţa politică asupra CCR. La fel ca în Polonia şi Ungaria, în România putem vorbi de existenţa unei influenţe politice clare la Curtea Constituţională, iar prin acest tip de recomandări Comisia de la Veneţia încearcă să limiteze asta “, a declarat analistul. 

Cum sunt aleşi judecătorii constituţionali în România

Curtea Constituţională numără nouă judecători, dintre care trei sunt numiţi de Senat, trei de Camera Deputaţilor, iar trei de către preşedintele României. În martie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru modificarea Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, iniţiată de deputatul PSD Eugen Nicolicea. 

Potrivit noii forme a legii, „fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului Permanent şi pe baza recomandării Comisiei Juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi”. Legea modificată în martie stipula însă ca judecătorii constituţionali să fie numiţi „cu votul majorităţii membrilor” unei Camere. Legea a fost adoptată pe 14 februarie de Senat, în calitate de for decizional, şi a trecut tacit de Camera Deputaţilor în 28 iunie 2016. Astfel, în noua formă, numirea se face indiferent dacă există sau nu cvorum.