Ce puteau face şi n-au făcut până acum

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Trebuiau luate măsuri de când s-a primit prima tranşă de la FMI, nu să aşteptăm să ajungem în situaţia asta“, sintetizează economistul Mircea Coşea părerile mai multor analişti pe tema unei posibile alternative la măsurile anunţate de Preşedinţie.

Coşea spune că majorarea TVA sau a cotei unice ar fi fost şi mai dezastruoasă. „Ei spun că au ales răul cel mai mic. O ţară care nu are de ales niciun bine este o ţară în mare dificultate", a conchis economistul. Şi analistul Ilie Şerbănescu spune că măsurile ar fi trebuit luate încă din 2009, iar costurile ar fi fost mult mai mici.

„În urmă cu un an ar fi fost suficientă o reducere mai mică a salariilor. Acum, costul este mai mare pentru că plătim pentru împrumuturile pe care le-am luat în ultimul an", a arătat Şerbănescu. El a adăugat că aşa cum în sectorul privat s-a recurs la tăieri de salarii, poate chiar mai mari de 25%, aşa trebuia să se întâmple şi în cazul bugetarilor şi al pensionarilor.

Cheltuieli haotice

Veniturile obţinute de stat, inclusiv cele din privatizări, au fost folosite numai pe cheltuieli curente, a spus Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale. El a comparat comportamentul statului cu cel al unui cetăţean nechibzuit, care îşi consumă tot salariul dintr-o lună fără a economisi. „Acum, noi plătim cu vârf şi-ndesat", a spus Croitoru la o emisiune a postului Realitatea TV.

Per ansamblu, în opinia analiştilor, decizia de reducere a cheltuielilor este una corectă, pentru că pune baze sănătoase creşterii economice începând din 2011. Iar sindicatele „trebuie să înţeleagă că mişcările sociale ar afecta percepţia investitorilor, ceea ce ar agrava situaţia inclusiv prin efecte asupra cursului de schimb", consideră analiştii băncilor comerciale.

Statul să deblocheze datoriile

Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903, crede şi el că singura soluţie funcţională este aplicarea acestor reduceri de salarii şi pensii. „Dacă s-ar fi optat pentru creşterea taxelor şi a impozitelor, populaţia tot ar fi suferit, dar mai mult decât acum. În primul rând, ar fi crescut preţurile, iar puterea de cumpărare a cetăţeanului ar fi fost, oricum, mai mică", spune preşedintele UGIR 1903. Potrivit acestuia, în cazul creşterii fiscalităţii ar fi fost însă „gâtuite şi firmele", iar asta ar fi dus, mai târziu, la agravarea întregii situaţii: mai puţini salariaţi în privat, mai mulţi şomeri (cheltuieli sociale mai mari), mai puţine contribuţii la buget.

Cezar Corâci spune că administraţia ar fi trebuit să deblocheze sumele pe care statul le datorează firmelor, sume ce au ajuns acum la 1,5 miliarde de euro. În al doilea rând, ar fi trebuit să stopeze evaziunea fiscală, în condiţiile în care aceasta ajunge la 40% din PIB-ul României. Statul pierde peste un miliard de euro numai din cauza contrabandei cu ţigări. În al treilea rând, „ar fi trebuit deblocată creditarea bancară, pentru ca firmele să-şi crească activitatea".

În momentul de faţă, spune Corâci, comenzile de afară pentru companiile româneşti au crescut cu 18%, dar firmele nu pot onora decât patru la sută din ele, deoarece nu pot lua credite pentru finanţarea activităţii. Mircea CoşeaDe asemenea, guvernanţii ar fi evitat tăierea salariilor şi a pensiilor dacă ar fi redus la sânge, încă de la sfârşitul lui 2008, cheltuielile materiale din instituţiile bugetare.

Pensiile scad din cauza şomajului

Mariana Câmpeanu, fost ministru al Muncii, nu-şi aminteşte ca până acum pensiile să fi fost reduse vreodată în România. Ea consideră că aceste reduceri se fac pentru a acoperi creşterea cu 500 de milioane de euro a deficitului apărut din cauza reintroducerii şomajului tehnic.

De câteva luni, firmele fără comenzi au voie să-şi trimită salariaţii acasă câte trei luni, cu 75% din salariul fiecăruia, perioadă în care nu se plătesc contribuţiile la asigurările sociale.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite