Ce privilegii neconstituţionale vrea să-şi tragă Academia Română

Ce privilegii
neconstituţionale vrea să-şi tragă Academia Română

Ionel VLad a fost ales preşedinte al Academiei Române în 2014, având susţinerea PSD FOTO Mediafax

Academicienii români vor să aibă dreptul la iniţiativă legislativă, precum Guvernul şi Parlamentulul, dar şi alte privilegii, printre care rang şi salarizare de înalţi demnitari, dar şi scutiri de taxe şi impozite. Specialiştii în Drept susţin că pretenţia academicienilor de a iniţia legi este neconstituţională.

Academia Română a postat pe site-ul propriu un controversat proiect de lege, care i-ar aduce mai multe privilegii, unele dintre ele neconstituţionale. Este vorba de modificarea actualei legi de funcţionare şi organizare a Academiei Române, astfel încât forul de cultură şi ştiinţă să aibă drept de iniţiativă legislativă, aşa cum acum au doar Parlamentul şi Guvernul.

La fel de discutabile ar fi şi alte propuneri stipulate în document. De exemplu, proiectul prevede ca titlul de preşedinte al Academiei Române să fie asimilat ca rang şi salarizare funcţiei de Ministru, în timp ce vicepreşedinţii să fie asimilaţi ca rang şi salarizare funcţiei de Secretar General al Guvernului. Academia mai vrea că salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu să se stabilească la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

De asemenea, în proiect se stipulează că „Academia Română beneficiază de sprijinul financiar al Statului în realizarea înaltei sale misiuni şi a obiectivelor sale”, dar şi „de scutirea de taxe şi impozite locale, precum şi de alte facilităţi stabilite de lege”. În plus, repezentanţii Academiei mai propun ca personalul din Editura Academiei Române să beneficieze de grilă de salarizare din cercetarea ştiinţifică, argumentând că „Editura Academiei Române pune în valoare cercetarea academică din România”. Nu în ultimul rând, Academia Română doreşte creşterea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu de la 126 cât are în prezent, la 176. Proiectul va fi discutat joi, de prezidiul forului, şi vineri, în Adunarea Generală.

Specialist în Drept: Academia nu poate iniţia legi, este neconstituţional

Specialiştii în Drept susţin că pretenţiile academicienilor de a avea drept de iniţiativă legislativă nu vor fi transpuse niciodată într-o lege deoarece încalcă chiar Constituţia. „Dreptul de iniţiativă legislativă pe care-l cere Academia Română nu este constituţional. Avea cândva acest drept în perioada interbelică, acum nu este prevăzut în Constituţie. Nu prea există aşa ceva în nicio ţară din lume. Academia Română nu are caracter politic pentru a putea iniţia legi. Între cele două războaie era altă Constituţie. Şi Senatul era organizat altfel, avea şi senatori academicieni. Pentru ca Academia Română să dobândească drept de iniţiativă legislativă, trebuie mai întâi să fie o lege de modificare a Constituţiei”, a declarat, pentru „Adevărul”, prof. univ. Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului.

Astfel, potrivit art. 74 din Constituţia României, „iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot”.

Adrian Zăbavă: Este o anomalie

La rândul său, analistul Adrian Zăbavă, consideră o anomalie pretenţia Academiei Române de a putea iniţia legi şi crede că o putere crescută a forului cultural şi ştiinţific nu-şi are rostul în societatea actuală. „Acest drept de iniţiativa legislativă pe care-l cere Academia Română, după părerea mea, este o anomalie. Academia care colaborează cu Guvernul şi Parlamentul pentru propuneri legislative. Deci, nu văd nicio problemă în colaborarea unor instituţii ale statului în privinţa propunerilor legislative. Nu cred că pentru acest lucru este nevoie de schimbarea legii, astfel încât Academia Română să aibă posibilitatea de a fi iniţiatorul unor legi. Nu trebuie să existe o schimbare de formă, ci una de fond. O putere crescută pentru Academia Română s-ar explica în contextul în care se întâmplă ceva, iar dacă acel ceva pe partea de cercetare se întâmplă, se poate rezolva şi altfel”, a afirmat Adrian Zăbavă. 

Pe de altă parte, analistul susţine că celelalte privilegii pe care le solicită acadecienii, precum scutiri de taxe şi impozite sau salarii mai mari, trebuie să aibă o justificare. „Beneficiile sunt normale până la un anumit punct. Ce îmi scapă mie este modul de evaluare. Adică să nu investim sau să acordăm scutiri doar pentru prestigiul Academiei Române, ci trebuie văzut ce produce această instituţie. Sincer, în ultimii ani, cu puţine excepţii, n-am auzit de multe iniţiative din partea Academiei Române”, a mai spus analistul.

Chiar şi unii academicieni au primit cu rezervă iniţiativa legislativă. „Este un proiect făcut de actuala conducere, prin care preşedintele vrea să modifice funcţionarea. Va fi discutat joi şi vrea să aducă mai multe modificări. Este prematur să vorbim despre el. Sunt mai multe propuneri. Este foarte discutabil”, a declarat pentru News.ro academicianul Eugen Simion, şeful secţiei Filologie şi Literatură.

Ionel Vlad, iniţiatorul controversatului proiect

Iniţiativa controversatului proiect de lege aparţine preşedintelui Academiei, Ionel Valentin Vlad, şi cuprinde propunerile şi modificările venite din partea membrilor Biroul Prezidiului şi a unor Secţii ale Academiei Române.

Inginer electronist, cercetător la Institul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Ionel Vlad este membru titular al Academiei din 2009. El a ajuns în fruntea Academiei Române în 2014, fiind susţinut de PSD în competiţia cu alţi doi academicieni pentru a-i succede în funcţie lui Ionel Haiduc. Vlad este membru al fantomaticei Academii a Oamenilor de Ştiinţă, din care mai fac parte, printre alţii, Ion Iliescu, Gheorghe Mencinicopschi, ÎPS Teodosie, Ecaterina Andronescu.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările