Ce pericole pasc Bucureştiul în caz de cutremur. Cele mai mari vulnerabilităţi ale Capitalei

„Cutremurul este parşiv, dacă vine, vine. Nu există zone sigure în Capitală“, susţine directorul Institutului Naţional de Fizica Pământului. La rândul lui, medicul Raed Arafat subliniază din nou că în caz de seism puternic foarte afectate vor fi şi spitalele. În plus, el atrage atenţia şi asupra faptului că gradul de învechire a echipamentelor de stingere a incendiilor este semnificativ.

Toţi locuitorii Capitalei vor avea în aceeaşi măsură de suferit în cazul unui cutremur puternic. Astfel, specialiştii în fizica pământului contrazic cel mai recent raport al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă care arată că, la nivelul Bucureştiului, există diferenţe majore între modul în care ar putea fi resimţit un cutremur, dar şi între efectele acestuia de la un cartier la altul. 

„Pericolul este la fel de mare peste tot. Diferenţele între cartiere nu sunt chiar atât de mari”, a explicat, pentru „Adevărul”, Mircea Radulian, directorul Institutului Naţional de Fizica Pământului. 

Concret, raportul IGSU subliniază că pe lângă Centrul Vechi al Capitalei, cartierele bucureştene cele mai expuse riscului în caz de cutremur sunt Băneasa, Pantelimon şi oraşul Otopeni. Un risc intermediar a fost calculat pentru zonele 1 Mai, Titulescu, Floreasca şi Tei, în timp ce cartierele cele mai sigure în opinia salvatorilor ar fi IMGB, Vitan şi Republica. 

„E o problemă delicată. Cutremurul este un fenomen parşiv, nu apar întotdeauna semnale cum că ar exista un astfel de pericol. Bucureştiul e principalul oraş care ar fi afectat, pentru că sunt foarte multe clădiri care sunt vulnerabile în faţa acestei calamităţi. Berceniul este într-adevăr un cartier mai sigur, din cauza solului, dar în definitiv, undele sunt la fel de puternice peste tot. Astfel că totul ţine de modul în care sunt construite şi consolidate acele clădiri”, a completat directorul INFP. 

Câte clădiri din Bucureşti riscă să cadă la cutremur

Acesta a precizat că 766 de clădiri se încadrează în categoria de risc seismic ridicat în Capitală. Mai grav, afirmă Radulian, e faptul că inclusiv spitalele şi locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea pompierii se numără printre clădirile la risc. Acest lucru e confirmat de doctorul Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, care a precizat că în caz de catastrofă, problemele legate de asistenţa medicală ar fi majore. 

În primul rând, din lipsa infrastructurii spitaliceşti şi a unităţilor sanitare care stau să cadă la un cutremur cu magnitudine mare. În al doilea rând, din cauza lipsei de aparatură suficientă pentru salvare urbană şi intervenţie în caz de dezastre. 

„Spitalele nu sunt deloc sigure pentru a putea prelua răniţii în caz de catastrofă. Cu siguranţă cei care sunt expuşi riscului duc la vulnerabilitate în instituţie şi în capacitatea de intervenţie. Mai ales dacă acolo vorbim de garaje, de maşini de intervenţie. Dacă se prăbuşesc în cutremur înseamnă că ai pierdut şi capacitatea de intervenţie”, a declarat doctorul Raed Arafat. 

România nu poate gestiona o asemenea calamitate

Şi din punctul de vedere al directorului INFP, marea problemă a României, în momentul de faţă, este faptul că nu ar putea gestiona corespunzător o asemenea calamitate. Cu toate acestea, în ciuda seismelor recente înregistrate în zona Vrancei, unele care au depăşit 4,1 pe Richter, nu sunt motive de îngrijorare. 

„Anul acesta a fost unul liniştit şi normal, activitatea nu a fost la fel de intensă ca cea din anul precedent. Există însă pericol de cutremur, el dacă vine, vine. Şi sunt aceste structuri importante, care ar trebui să reziste la cutremur, vorbim aici de spitale, de şcoli. Apare însă o reacţie în lanţ şi, spre deosebire de alte calamităţi, cutremurul are o particularitate: produce o stare de criză la scară mare, rămâi fără comunicaţii, fără transport”, a precizat Radulian. 

Salvatorii fără echipamente de salvare

Tocmai din acest motiv, o strategie ar trebui să fie făcută. Consolidarea clădirilor este foarte importantă, în special a centrelor de intervenţie. „Principala măsură pe care ar trebui să o aibă în vedere primăriile de sector ar fi consolidarea clădirilor cu risc ridicat de cutremur. Deşi există proceduri, aici apar probleme legate de evacuarea locatarilor, posibilitatea de a fi cazaţi în altă parte. În cazul clădirilor-monument trebuie ţinut cont de mai multe condiţii. Mai avem mult până când vom putea pune la punct aceste lucruri”, a mai spus directorul INFP. 

Echipamentele sunt, de asemenea, vitale, completează Radu Cristian, şeful centrului operaţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).  „În cazul echipamentelor de stingere a incendiilor, gradul de învechire este semnificativ. Peste jumtate din tehnica de intervenţie este cu mult depăşită, de două ori durata de exploatare. Avem şi echipamente de transport de tehnică de intervenţie. O altă categorie deficitară. În ultimii 25 de ani, din bugetul naţional nu au fost fonduri pentru camioane de intervenţie”, a apreciat oficialul.

Cum trebuie cumpărat un apartament 

Mircea Radulian, directorul INFP, spune că în momentul în care se face achiziţia unui apartament, viitorul proprietar nu trebuie să ia în calcul neapărat diferenţierea făcută de IGSU în raport. În schimb, specialistul afirmă că este de preferat ca viitorul proprietar să pună pe primul loc calitatea clădirii şi structura acesteia. Totodată, el afirmă că blocurile de patru etaje sunt mai sigure decât cele cu 8 sau cu 10 etaje.

Infrastructura spitalelor, la pământ

Doctorul Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a declarat, în repetate rânduri, că infrastructura spitalelor este la pământ şi că acestea nu ar putea face faţă unui cutremur major. 

„Din punctul nostru de vedere, impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute - asta nimeni nu ascunde şi se ştie. Din cauza asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire. Va trebui într-o formă sau alta să găseşti modalitatea prin care să forţezi consolidarea”, a explicat oficialul într-o emisiune televizată. 

Arafat a menţionat că Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă pe care îl coordonează a făcut deja mai multe analize de risc, inclusiv la nivelul spitalelor, pe care le-a trimis Ministerului Sănătăţii. Acesta spune că seismele puternice din Japonia i-au determinat pe aceştia să ia măsuri serioase privind modul în care ar face faţă unui cutremur. 

„Spre deosebire de alte state, la japonezi există echipe mobile de medici, cu maşini speciale care au toate dotările necesare şi care în caz de cutremur ies pe teren pentru a interveni. Aceste echipe sunt un mare avantaj. În ceea ce priveşte spitalele propriu-zise, la ei echipamentele medicale sunt foarte bine fixate. Dacă nu sunt fixate şi sunt lăsate la liber, în timpul unui cutremur, pot fi distruse. Calculatorul e bine fixat pe birou, aparatele care sunt pe roţi au mereu frâna pusă. Japonezii au proceduri prin care orice încăpere este pregătită să facă faţă unui cutremur, iar pagubele să fie cât mai mici”, a conchis Arafat.