Ce este Parchetul European şi cum va ajuta el la lupta împotriva corupţiei care implică fonduri europene
0
Bruxellesul ajunge la o etapă-cheie în procesul de a deschide o nouă agenţie ce are scopul de a combate frauda care implică bani de la Uniunea Europeană, scrie Euronews.
Ce este Parchetul European
Biroul Procurorului European (EPPO), care ar trebui să fie pregătit de funcţionare până anul viitor, are scopul de a aborda deficienţele altor agenţii ale UE care luptă împotriva infracţiunilor.
Există deja Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), care este singura agenţie care poate investiga în mod independent corupţia care implică bani ai Uniunii Europene.
Însă acesta nu-i poate aduce în faţa justiţiei pe cei pe care-i consideră vinovaţi, puterea sa fiind limitată de graniţele fiecărui stat membru.
În loc să lanseze urmărirea penală, OLAF are voie doar să recomande autorităţilor naţionale începerea investigaţiilor.
Între 2009 şi 2016, doar 44,5 la sută din recomandările judiciare ale agenţiei au avut drept rezultat acuzaţii formulate, în rest acestea au fost respinse.
Un studiu comandat de Parlamentul European în 2016 a arătat faptul că fenomenul corupţiei le costă pe ţările UE până la 990 de miliarde de euro pe an, pierderi din PIB.
Există, de asemenea, Eurojust, care caută să îmbunătăţească cooperarea în ceea ce priveşte investigaţiile şi urmăririle penale între ţările Uniunii Europene. Însă, spre deosebire de EPPO, Eurojust nu are autoritate asupra statelor individuale.
Cum va ajuta Biroul Procurorului European
Bruxelles spune că agenţia va putea să investigheze, să urmărească penal şi să aducă în faţa justiţiei infracţiuni comise împotriva bugetului UE, precum frauda, corupţia sau cazurile grave de fraudă în materie de TVA transfrontaliere.
Există, de asemenea, eforturi de a-i extinde puterea pentru a acoperi şi terorismul transfrontalier, deşi până acum nu există nimic stabilit referitor la acest subiect.
EPPO va avea o structură descentralizată. Va exista un Procuror-şef şi procurori din partea fiecărul membru UE participant, cu toţii urmând să-şi desfăşoare activitatea de la sediul din Luxemburg.
Vor exista şi procurori „delegaţi” care vor lucra în fiecare ţară. Ei vor fi responsaili de investigaţiile şi urmăririle penale, dar munca le va fi monitorizată de către sediul central.
„Instrumentele procurorilor naţionali de a combate infracţiunile financiare la scară largă în mai mult de o ţară sunt limitate,” a spus OLAF.
„Noul Procuror European va putea să acţioneze rapid dincolo de graniţe, fără a fi nevoie de procedurile judiciare de cooperare care sunt îndelungate. Acest lucru ar trebui să conducă la o activitate mai fructuoasă a procurorilor şi o recuperare mai eficientă a fondurilor obţinute prin frauda.”
„Este nevoie de o astfel de intervenţie pentru a combate activităţile grupărilor criminale organizate care obţin miliarde în fiecare an, prin eludarea regulilor naţionale şi europene. Spre exemplu, în 2015-cu excepţia fraudelor în materie de TVA-autorităţile naţionale au raportat o fraudare a bugetului UE în valoare de aproximativ 638 de milioane de euro.”
Carl Dolan, directorul ONG-ului anti-corupţie Transparency International UE, a declarat că EPPO este un lucru pozitiv.
„Este un răspuns la o problemă din Europa,” a spus el. „OLAF poate investiga faptele de corupţie şi frauda, dar nu poate pune sub acuzare.”
De ce are loc această discuţie acum
Procesul de a numi Procurorul-şef al EPPO ajunge în punctul culminant.
Laura Codruţa Kovesi, care a primit laude pentru că a luptat împotriva corupţiei în România, a avut un interviu pentru acest post pe 26 februarie şi astăzi va avea loc votul final, în comisia LIBE..
În timpul perioadei de cinci ani cât a fost şefă a DNA, unitatea anticorupţie din România, rata condamnărilor pentru mită la nivel înalt a crescut.
Însă ea a fost demisă din fruntea DNA, în urma ordinelor ministrului român al Justiţiei, Tudorel Toader, care este parte din guvernul condus de social-democraţi. Liderul PSD şi cel mai puternic politician al României, Liviu Dragnea, a fost acuzat de fraudă de către DNA în 2017.
Kovesi a făcut apel asupra deciziei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi susţine că acest lucru a determinat Bucureştiul să încerce să submineze candidatura sa pentru Procuror-şef al EPPO.
Ce ţări participă
22 de ţări s-au înscris: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Spania, Finlanda, Franţa, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marla, Olanda, Portugalia, România, Slovenia şi Slovacia.
Care sunt problemele legate de EPPO
„Poate că aţi auzit de vechea zicală că o cămilă este un cal creat de către un comitet,” a spus profesorul Dermot Walshm, expert în drept penal european la Universitatea din Kent. „Prin analogie, acest lucru este valabil şi pentru EPPO.”
„Ceea ce a început ca o structură centralizată destul de coerentă a fost transfromată într-un aranjament greoi şi parţial descentralizat. Acesta este, în mare, rezultatul compromisurilor care au trebuit făcute pentru a rezolva tensiunile între Bruxelles şi statele membre , fără a elimina conceptul.
„Efectul însă este acela că e probabil să existe incertitudine, confuzie şi lupte continue pentru putere între centru şi autorităţile naţionale în cazuri individuale care ar putea avea drept rezultate întârzieri şi cazuri la care se renunţă sau care se pierd. Va avea şi efectul de a obtura munca EPPO, în detrimentul transparenţei şi responsabilităţii.”
„Este probabil să existe lupte pentru teritoriu între state şi EPPO privind jurisdicţia în cazurile individuale. Este probabil ca jurisdicţia sa să se extindă şi la terorism, fapt ce va amplifica aceste probleme.
Există incertitudine în ceea ce priveşte relaţia dintre EPPO şi Eurojust şi, prin extindere, relaţia dintre investigaţiile/acuzaţiile conduse de EPPO şi cele din statele membre care nu participă în EPPO.”
Se încarcă comentariile...
