Ce efecte are falia dintre profesori şi liderii sindicali care scot oamenii în stradă numai când PSD e în opoziţie

Ce efecte are falia dintre profesori şi liderii sindicali care scot oamenii în stradă numai când PSD e în opoziţie

Profesorii anunţă că vor ieşi în stradă pe 1 iunie

Deşi sindicaliştii din Educaţie, nemulţumiţi de negocierile purtate cu Ministerul Muncii, ameninţă cu boicotarea examenelor naţionale, specialiştii susţin că sunt slabe şanse ca acestea să nu mai aibă loc. Asta pentru că dascălii „au simţul răspunderii şi nu vor să le facă rău copiilor”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe de altă parte, profesorii par că au înţeles că sunt chemaţi la proteste doar în anumite perioade. Poate de aceea, miercuri, sindicaliştii îi cheamă în Piaţa Victoriei şi pe elevi, şi pe părinţii lor.

Sindicatele din Educaţie sunt decise ca pe 1 Iunie, să scoată 15.000 de oameni în stradă: dascăli, elevi şi părinţi. Protestele care urmează să aibă loc în Piaţa Victoriei vin pe fondul negocierilor eşuate purtate între oficialii din Guvernul Cioloş şi cei ai sindicatelor. Pentru că au reuşit să obţină, cu greu, doar un procent de 5% ca şi creştere salarială începând cu luna august 2016, sindicaliştii iau în calcul inclusiv boicotarea examenelor naţionale, respectiv Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul. 

Expertul în Educaţie Ştefan Vlaston spune însă că e puţin probabil ca profesorii să boicoteze examenele, asta pentru că, în ciuda nemulţumirilor, dascălii au simţ de răspundere faţă de elevii pe care i-au pregătit. 

„Ar fi absurd să îi abandoneze pe final de pregătire. Oricum au mai fost momente când oamenii au ieşit în stradă. Însă niciodată nu s-a ajuns într-o asemenea situaţie încât să fie boicotate examenele naţionale. E puţin probabil să se întâmple acum”, este de părere Ştefan Vlaston, profesor de matematică şi fost director de liceu. 

Dascălii ameninţă cu proteste când PSD nu e la guvernare 

Într-adevăr, în ultimii zece ani, reprezentanţii dascălilor au ieşit în stradă de mai multe ori pentru a-şi revendica drepturile salariale. Spre exemplu, în 2006, când la guvernare era alianţa PNL-PD, sindicatele din Învăţământ au decis să boicoteze festivităţile de începere a noului an şcolar, după ce Guvernul Tăriceanu le-a oferit, la negocieri, o majorare cu aproximativ 14%, pe care aceştia au considerat-o inacceptabilă. 

Dascălii au solicitat, la vremea respectivă, salarii cu 30% mai mari, bani pe care i-au şi obţinut în perioada 2007 - 2008, a explicat Ştefan Vlaston pentru „Adevărul”. „Orice bani alocaţi salariilor trebuie să vină la pachet şi cu criterii de performanţă. Însă după majorarea salarială din 2007 - 2008 nu s-a constatat o creştere a calităţii învăţământului”, a precizat profesorul de matematică. 

Ulterior, proteste de amploare au mai fost în 2009, când la guvernare era PDL-PSD şi s-a luat decizia diminuării bugetului pentru Educaţie, precum şi reducerea posturilor din Învăţământ. Ulterior, PSD a ieşit de la guvernare, chiar înainte de alegerile prezidenţiale. 

Un val de proteste a urmat în 2010, când nemulţumiţi de faptul că li s-au tăiat salariile, sindicaliştii nu doar că au ajuns în stradă, ci au ameninţat cu declanşarea grevei generale începând cu luna septembrie. La guvernare se afla PDL-UNPR-UDMR.  

Sindicate: Foarte mulţi nu beneficiază de cei 5%

Acum, cei 5% obţinuţi de sindicalişti nici măcar nu sunt priviţi ca majorare salarială, ci sunt consideraţi „corecţii”. O altă majorare ar trebui să aibă loc la 1 decembrie 2017. „Şi procente mici, şi atât de decalate, nu se poate”, a declarat Simion Hăncescu, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), adăugând că autocarele care urmează să-i aducă pe dascăli în Piaţa Victoriei din Capitală, unde va avea loc manifestarea de pe 1 iunie, sunt deja plătite. 

Problema, notează sindicaliştii, e faptul că foarte mulţi angajaţi din Educaţie nu beneficiază de nicio creştere salarială, în timp ce alţii ar primi creşteri salariale de 10 - 13 lei. Pe de altă parte, profesorii nu înţeleg în ce constau acele corecţii de 5%.  

„Un cadru didactic ajunge la un salariu de 1.800 de lei abia cu gradul I. Măcar dacă ni s-ar da acei bani pentru achiziţia cărţilor. Un cadru didactic trebuie să fie tot timpul la curent, trebuie să cumpere cărţi, altfel nu este profesor. De curând am intrat în librărie şi am lăsat acolo 700 de lei. Poate un profesor care dă şi meditaţii se mai descurcă, dar unul care trăieşte numai din salariu nu are cu ce să îşi cumpere cărţi”, a arătat Ecaterina Stanca, profesoară de limba şi literatura română  la Colegiul de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală, comentând rezultatele negocierilor dintre sindicalişti şi oficialii din Guvern.

Nelămurită este şi Violeta Dascălu, învăţător la Şcoala Ferdinand I din Capitală. „Până nu se face o corelare a salariilor din Educaţie şi învăţământ cu celelalte ramuri ale sectorului public vor fi diferenţe stelare, discrepanţele sunt enorme. Mi se pare că se ignoră două domenii extrem de importante: Educaţia şi Sănătatea. Rolul educaţiei este acela de a forma un individ pentru sănătate, are un rol preventiv”, a spus aceasta. 

Sunt sau nu necesare criteriile de performanţă?

Potrivit sindicalistului Marius Nistor, liderul Federaţiei „Spiru Haret”, în prezent nu se mai discută despre o lege unitară de salarizare, ci despre o ordonanţă de urgenţă care vine şi operează corecţii pe grilă. 

„Guvernul a ridicat atunci nivelul aşteptărilor celor care lucrează în domeniile prioritare, sănătate, educaţie, administraţie publică, iar acum dă din colţ în colţ şi încearcă să transfere partea de vină către altcineva. Vina pleacă de la Guvern. În momentul de faţă, este o consecinţă a faptelor actualului Guvern”, a acuzat sindicalistul, adăugând că, într-un astfel de context, introducerea criteriilor de performanţă pentru personalul din Învăţământ nu este firească. 

El este contrazis de expertul în Educaţie Ştefan Vlaston. „Banii alocaţi Învăţământului trebuie alocaţi pe criterii de performanţă şi pe rezultatele muncii. Să nu-mi spună nimeni că nu se poate, în condiţiile în care situaţia elevului poate fi măsurată prin teste. Să dăm la toţi profesorii deodată bani nu rezolvăm nimic. Un bugetar funcţionează după filosofia «să obţin foloase maxime din eforturi minime»”, a spus fostul director de liceu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările