Ce afaceri învârtea „teroristul cu pluş“ din Covasna. Cât de periculoase erau substanţele explozive confiscate de procurori

Beke Istvan Attila este acuzat de terorism FOTO Mediafax

Beke István Attila, unul dintre membrii marcanţi ai grupării naţionalist-extremiste Mişcarea de Tineret 64 de Comitate, acuzat că voia să pună o bombă în centrul oraşului Târgu Secuiesc, de Ziua Naţională, se ocupă cu tuningul auto şi montarea de alarme în casele oamenilor. Pe site-ul firmei sale, Beke vorbeşte cu emoţie despre avantajele pluşării, ca parte a tuningului auto.

Când nu pune la cale atentate cu bombă, Beke István Attila, unul dintre membrii marcanţi ai grupării naţionalist-extremiste Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM), are preocupări cât se poate de pacifiste. El este asociat al firmei BIA Electronic SRL, firmă administrată de soţia sa, Beke Csilla, care are ca obiect de activitate lucrările de instalaţii electrice. Mai precis, BIA Electronic SRL se ocupă de montarea sistemelor de securitate (alarme pentru locuinţe şi maşini) şi de tuning auto.

Pe site-ul firmei sale, „teroristul“ prezenta avantajele... pluşării. „Pluşarea este o nouă formă a tuningului, ale cărui limite sunt date doar de fantezia personală. (...) Maşina noastră este de fapt prima lucrare realizată şi de atunci este un proces în continuă perfecţionare. Fiecare pluşare îţi arată o nouă latură a acestei tehnologii, dar adevărata senzaţie este când acel produs (în special părţi componente ale maşinilor) se montează la loc şi îţi provoacă o căldură sufletească, îţi face atât de mult iubita maşină şi mai specială“, explica Beke Istvan, plin de emoţie, cum şi-a redecorat maşina.

Bomba din coşul de gunoi

Bomba pregătită să explodeze la Târgu Secuiesc, cu ocazia paradei de 1 Decembrie, urma să fie amplasată într-un coş de gunoi şi detonată de la distanţă, cu ajutorul unui telefon mobil. Atentatorii voiau să inducă ideea că localitatea „a fost atacată de terorişti“ şi să câştige experienţă în astfel de fapte, arată actele procurorilor.

Beke István Attila, unul dintre membrii marcanţi ai grupării naţionalist-extremiste Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM), a ajuns după gratii pentru 30 de zile pentru că a încercat să detoneze în public un dispozitiv exploziv improvizat. Noi detalii despre cum plănuiau membrii organizaţiei din care acesta făcea parte să comită un atentat cu o bombă artizanală la Târgu Secuiesc ies acum la iveală.

Concret, procurorii arată că Beke urma să ascundă bomba artizanală într-un coş de gunoi aflat pe traseul paradei de 1 Decembrie, după care ar fi detonat-o de la distanţă, printr-un simplu apel telefonic. Pus în faţa probelor din dosar Beke István a refuzat să facă declaraţii. În schimb, s-a plâns că nu i s-a pus la dispoziţie un translator. Însă unul dintre cei care au participat la întâlnirea la care s-a pus la cale atentatul a recunoscut tot şi are calitatea de martor în acest dosar.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, în spatele acţiunii lui Beke István s-ar afla anumite grupuri de interese de la Budapesta. 

Beke István, însărcinat cu fabricarea bombei

Anchetatorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a lui Beke Istvan, că pe 10 octombrie, în judeţul Covasna a avut loc o întâlnire a mai multor membri HVIM, la care s-a propus amplasarea şi detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat pe timpul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie 2015 la Târgu Secuiesc. Discuţiile au fost interceptate de SRI.

În timpul întâlnirii s-ar fi convenit ca dispozitivul să fie realizat de Beke Istvan, care se pricepe la electronică, prin utilizarea unui fitil care „ar face să se aprindă cel puţin trei-patru petarde simultan“ şi că mai trebuie „doar o baterie“.

Beke Istvan ar fi afirmat la acea întâlnire că de pe telefonul mobil poate accesa camera video amplasată în exteriorul magazinului său, BIA Electronic, situat în centrul localităţii Târgu Secuiesc, şi că va putea urmări parada de Ziua Naţională a României şi detona dispozitivul exploziv improvizat de la distanţă, „chiar dacă va fi plecat din localitate cu familia“, au scris procurorii în referat.

Totodată, conspiratorii au convenit şi cum să-şi acopere urmele. Astfel, pentru detonarea dispozitivului exploziv improvizat trebuia să se cumpere „o cartelă nou-nouţă şi un telefon la fel“, de la care să se facă apelul, apoi să fie distruse. „La ce am avut noi, puteai să fixezi un cronometru la maximum 24 de ore“, ar fi spus Beke Istvan la întâlnire.

De altfel, la percheziţii, anchetatorii au găsit în locuinţa lui Beke Istvan un dispozitiv electronic de iniţiere şi temporizare a impulsurilor electrice de 12 V. De asemenea, procurorii DIICOT au stabilit că, după întâlnirea din 10 octombrie, Beke Istvan Attila a cumpărat un telefon mobil nou de pe site-ul „www.telefon-rezistent.ro“.

Unde urma să fie amplasat dispozitivul

Dispozitivul exploziv artizanal realizat de Beke Istvan care trebuia să poată fi accesat de la distanţă urma să fie amplasat într-un coş de gunoi din centrul municipiului Târgu Secuiesc, aproape de traseul de deplasare al paradei militare, apoi să se spună că localitatea „a fost atacată de terorişti“.

„Ca loc de amplasare a dispozitivului, a fost propus perimetrul din zona în care se află statuia lui Gabor Aron, într-un coş de gunoi din centrul localităţii situat pe traseul de deplasare al paradei militare“, au notat anchetatorii.

Atentatul, chiar dacă nu ar fi reuşit, era considerat de membrii grupării extremiste un bun antrenament pentru acţiuni viitoare.
„A insistat că «trebuie să facem o încercare, nu mănânci pizza cu poftă, doar o guşti, vezi cum e», termenul de «pizza» fiind folosit cu referire la dispozitivul exploziv improvizat, un alt participant afirmând că «ar merita să facem, măcar să acumulăm experienţ㻓, au mai precizat procurorii.

Artificiile, cumpărate de la o firmă din Timişoara

Ancheta a mai scos la iveală că Beke Istvan a procurat ilegal artificiile din care urma să facă bomba de la o firmă din Timişoara.

„La 23.11.2015, organele de poliţie din cadrul IPJ Timiş au efectuat un control la o firmă din Timişoara în conformitate cu prevederile Planului Naţional de Acţiune «Foc de Artificii 2015-2016», ocazie cu care s-a constatat faptul că, prin încălcarea dispoziţiilor Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive, această sociatate a comercializat către persoana fizică neautorizată Beke Istvan un număr de 20 cutii conţinând 400 bucăţi articole pirotehnice cod FP3. Materiile explozive clasa articole pirotehnice având codul de produs FP3 se încadrează în categoria a III-a, fiind interzise la deţinere persoanelor fizice şi juridice care nu au calitatea de pirotehnicieni“, se arată în referatul de arestare preventivă.

În plus, anchetatorii subliniază că pericolul acestor petarde rezidă în cantitatea foarte mare pe care voia să o folosescă suspectul de terorism.

„Nivelul de risc al acestei categorii de articole pirotehnice se evaluează în prezenta cauză nu doar prin raportare la cantitatea de materie explozivă pe unitatea de produs, ci mai ales prin prisma numărului ridicat de astfel de produse (400 de bucăţi) în compoziţia cărora intră materii explozive cu efect fugas puternic şi care ar putea fi utilizată în realizarea unui dispozitiv exploziv improvizat (DEI) de mare putere“, au precizat procurorii.

Beke, despre acuzaţiile de terorism: „Prostii“

În faţa judecătorilor care au decis arestarea preventivă a lui Beke Istvan procurorii au menţionat că pus în faţa probelor, acesta a avut o atitudine sfidătoare, negând toate acuzaţiile. El a încercat să-i convingă pe anchetatori că discuţiile interceptate erau o glumă şi se refereau la o grenadă pentru jocul de airsoft. El le-a catalogat drept „prostii“.

„Cu ocazia audierii, după ce a luat la cunoştinţă de conţinutul învinuirii ce i se aduce, Beke Istvan a avut o atitudine nesinceră. Astfel, conştient fiind de faptul că autorităţile se află în posesia conţinutului discuţiilor purtate în mediul ambiental în data de 10.10.2015, suspectul a încercat cu ocazia audierii să confere un caracter neserios («prostii») actului de amplasare şi detonare în public, pe raza municipiului Târgu Secuiesc, a unui dispozitiv exploziv improvizat“, potrivit referatului de arestare.

Mai mult, arată procurorii, după efectuarea percheziţiilor, în discuţile telefonice interceptate membrii HVIM care au pus la cale atentatul şi-au arătat îngrijorarea şi preocuparea, fapt ce probează dincolo de orice dubiu, în opinia DIICOT, „caracterul serios al planului infracţional elaborat“.

Atentate cu bombe în România

- Aprilie 1992. Bomba cu bile din Parcul Herăstrău - Bucureşti, avea şase kilograme de exploziv plastic C4 şi aproximativ  2.000 de bile de oţel. A fost dezamorsată.
- August 1993. Un aparat de radio plin cu dinamită a fost lăsat în gardul unei curţi din comuna Flămânzi, judetul Botoşani. Proprietara a luat aparatul iar când l-a băgat în priză acesta a explodat ucigând-o.
- Martie 1995. O bombă plasată sub un autoturism Opel Kadett, în faţa Tribunalului Judeţean din centrul oraşului Suceava, a explodat omorându-l pe locotenentul major Mihai Alupoaiei (32 de ani). În urma deflagraţiei au mai fost răniţi încă cinci ofiţeri pirotehnişti.
- Noiembrie 1998. La Podul Izvor din Capitală a fost decoperită o bombă, în perioada în care se organiza cea mai mare paradă militară de după Revoluţie. Dispozitivul a fost dezamorsat.
- Februarie 1999. Bomba de la benzinăria de pe Şoseaua Bucureşti-Giurgiu. Un dispozitiv exploziv improvizat amplasat în portbagajul unei maşini abandonate în apropierea staţiilor de alimentare cu combustibil. Dispozitivul a fost dezamorsat.
- Aprilie 2000. Piaţa Unirii, Bucureşti. Într-o maşină abandonată în parcarea din apropierea unui local, pirotehniştii au găsit o bombă cu telecomandă confecţionată din Semtex. A fost anihilată.
- Noiembrie 2002. Dragoş Ciupercescu a detonat o grenadă, furată din depozitul de muniţii al unei unităţi militare, pe trotuarul din faţa Liceului „Jean Monnet" din Capitală. 
- Februarie 2005. Sifonul de la Voluntari -Ilfov. Un dispozitiv exploziv contruit dintr-un cilindru de aluminiu de aproximativ 5 litri care conţinea apă şi carbură de calciu, un ceas şi un sistem electronic pentru producerea scânteii. A fost anihiliată.
- Martie 2005. Într-o cutie de conserve ajunsă din Italia la Mănăstirea „Surorile Providenţei" din Slănic Moldova, era un dispozitiv exploziv improvizat. A fost anihilat.
- Iunie 2006. În maşina din care a fost săltat lugojeanul acuzat de terrorism Florin Lesh au fost găsite două butelii care urmau să fie detonate cu ajutorul unui declanşator conectat la un telefon mobil. Potrivit anchetei, acesta ar fi vrut să dea un avertisment poporului român, să ceară retragerea armatei române din ţările musulmane. Atacul urma să aibă loc în jurul datei de 30 august 2006, într-o zonă aglomerată.
- Ianuarie 2013. Trei persoane sunt prinse în flagrant în timp ce încercau să amplasaze un pachet cu dispozitiv exploziv la Piatra Neamţ, sub maşina lui Bogdan Mararu, fratele lui Gheorghiţă Mararu, asasinat în noiembrie 2010. Dispozitivul exploziv a fost desprins de către pirotehnişti.