Curtea Constituţională a amânat pronunţarea în cazul sesizării lui Klaus Iohannis privind Statutul funcţionarilor publici pentru 23 ianuarie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Constituţională ar trebui să răspundă astăzi dacă este în regulă ca un funcţionar public trimis în judecată pentru infracţiuni grave să mai poată ocupa pe durata procesului funcţia publică aşa cum îşi doresc parlamentarii.

UPDATE 12.05 CCR a amânat, miercuri, pentru 23 ianuarie, pronunţarea la sesizarea depusă de preşedintele Klaus Iohannis referitoare la Statutul funcţionarilor publici, care prevede ca funcţionarii publici să nu mai fie suspendaţi din funcţie în cazul în care sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni, potrivit Mediafax.

Magistraţii Curţii Constituţionale sunt aşteptaţi să se pronunţe astăzi cu privire la sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea statutului funcţionarilor publici, sesizare transmisă de preşedintele Klaus Iohannis. Mai exact, preşedintele nu este de acord cu articolul care abrogă prevederea potrivit căreia funcţionarii publici sunt suspendaţi din funcţie în cazul în care sunt trimişi în judecată chiar şi pentru acuzaţii grave cum ar fi infracţiunile contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, ori a unor fapte de corupţie.

Măsura suspendării este valabilă până la soluţionarea dosarului, iar dacă magistraţii dispun achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea încetează, iar funcţionarul îşi reia activitatea deţinută anterior şi îi sunt achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare. Măsura suspendării din funcţie este prevăzută şi se aplică cu succes şi în legile specifice altor categorii cum ar fi aleşii locali, notarii publici, practicienii în insolvenţă, magistraţii, grefierii, dar şi a altor categorii de salariaţi. 

Standarde la ocuparea funcţiei publice

Iohannis susţine că abrogarea acestei prevederi ar încălca Constituţia şi şi-a argumentat afirmaţia prin invocarea jurisprudenţei CCR. Măsura suspendării, susţine acesta, este necesară pentru protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor infracţiunilor care ar fi fost săvârşite de către funcţionar.

De asemenea, funcţia publică impune standarde înalte privind integritatea şi deontologia funcţionarului public. Abrogarea acestei prevederi ar afecta profund încrederea cetăţenilor în instituţii, subliniază Iohannis. „Nu se pune problema nerespectării prezumţiei de nevinovăţie, care va trebui însă respectată pe tot parcursul desfăşurării întregului proces penal pornit împotriva respectivului funcţionar public”, arată Klaus Iohannis. 

Vameşul care s-a plâns la CEDO

Preşedintele a dat ca exemplu procesul „Ţehanciuc împotriva României”, un caz respins ca inadmisibil de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Marcel Ţehanciuc a lucrat ca agent vamal la Biroul Vamal de Frontieră Siret şi a fost trimis în judecată, în 2003, pentru luarea de mită, fals intelectual şi abuz în serviciu. Autoritatea Naţională a Vămilor l-a suspendat imediat din funcţie.

În 2007, Curtea Supremă l-a condamnat definitiv pe Ţehanciuc la un an cu suspendare. Fostul vameş a dat în judecată România şi a susţinut că suspendarea din funcţie pe o perioadă mare de timp ar aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie. Însă CEDO a arătat că nimic din textul lege nu duce la concluzia că scopul măsurii de suspendare este unul punitiv, ci mai degrabă preventiv şi provizoriu, şi nu a fost încălcată prezumţia de nevinovăţie.

Şi directorul Institutului de Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, este de părere că este „absolut logic” ca un funcţionar public să fie suspendat din funcţie după trimiterea în judecată. Acesta spune că trebuie respectată prezumţia de nevinovăţie, dar situaţia în care este acesta după trimiterea în judecată prejudiciază imaginea instituţiei la care lucrează. „În ţările civilizate, în Occident, atât la stat cât şi la privat, angajaţii trebuie să respecte anumite standarde”, explică Moraru. 

Proiectul legislativ

Şapte parlamentari UDMR şi un senator PSD au demarat în iunie 2015 modificările la Legea privind statutul funcţionarilor publici. În prima variantă, proiectul legislativ propunea ca după trimterea funcţionarului public, suspendarea raportului de serviciu să fie opţională şi nu obligatorie. În aceasta variantă a trecut şi de Senat. Modificarea cu abrogarea a venit în iunie 2016, la Camera Deputaţilor. Legea a fost trimisă în Parlament de Iohannis pentru reexaminare, la începutul acestui an şi a intrat din nou în dezbaterea parlamentară. Camera Deputaţilor a retrimis-o preşedintelui, în vederea promulgării, la data de 25 noiembrie, în aceeaşi formă ca prima oară.

În paralel cu acest proiect, cinci senatori au iniţiat un alt proiect legislativ chiar pe această prevedere. Este vorba de senatorul Eugen Teodorvici (PSD), Mircea-Vasile Cazan (PNL), Răducu-George  Filipescu  (PNL), Attila-Zoltán Cseke (UDMR) şi Vasile-Cristian Lungu (PMP). Aceştia arată că în Codul Muncii suspendarea raportului de serviciu este prevăzută în cazul arestării preventive, iar în cazul Statutului aleşilor locali, al primarilor sau al consilierilor judeţeni aceasta intervine în situaţia în care nu sunt respectate termenele legale în cazul declaraţiilor privind intersele personale.

„Susţinem ca toţi cetăţenii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei instituţii publice, indiferent dacă au calitatea de funcţionar public, înalt funcţionar public, personal contractual ori ales local trebuie să beneficieze de tratament egal în faţa legii şi a autorităţilor locale”, se arată în expunerea de motive. Proiectul a fost respins de Senat, pe 30 octombrie, deoarece s-a considerat că această modificare a fost făcută în proiectul trimis lui Iohannis. ;

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite