CCR şi Curtea Supremă evită să-şi asume salvarea sau condamnarea lui Dragnea. Electoratul, aşteptat să dea o sentinţă finală

CCR şi Curtea Supremă evită să-şi asume salvarea sau condamnarea lui Dragnea. Electoratul, aşteptat să dea o sentinţă finală

Liviu Dragnea Inquam Photos / Octav Ganea

După ce Curtea Constituţională a amânat vineri pentru 20 mai o decizie cu privire la completele specializate, exact aceeaşi zi cu ultimul termen de la Curtea Supremă a dosarului liderului PSD, analiştii politici vorbesc de un blocaj la nivelul sistemului judiciar din România. Potrivit acestora, în contextul în care aceste instituţii par a evita un răspuns, responsabilitatea unei „sentinţe” îi va reveni electoratului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Constituţională a amânat din nou vineri, pentru a treia oară, pronunţarea unei decizii pe completurile specializate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până pe 20 mai. În aceeaşi zi Curtea Supremă a stabilit un nou termen în procesul în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare.

Potrivit comentatorilor politici, una din concluziile ce pot fi trase este că în acest caz nu mai vorbim de o coincideţă.

„Amânarea pentru aceeşi zi atât a deciziei CCR cât şi a procesului lui Liviu Dragnea cred că ne îndreptăţeşte la concluzia că nu mai vorbim de o coincidenţă. Este o problemă spinoasă, o eventuală condamnare a lui Liviu Dragnea ar reseta întreaga scenă politică şi actuala campanie electorală. Ştirea condamnării preşedintelui Camerei Deputaţilor, a preşedintelui celui mai puternic partid politic ar fi ştirea cu care România ar ieşi în lume. Astfel, pare că toată lumea temporizează, şi nimeni nu vrea să-şi asume o decizie. La fel de adevărat este că, cel puţin pe plan intern, o decizie a CCR favorabilă lui Dragnea pe completele de trei judecători ar face la fel de multe valuri. Ceea ce putem spune în concluzie este că această amânare nu mai pare deloc o coincidenţă”, este de părere analistul politic Adi Zăbavă.

Potrivit experţilor, în acest caz asistăm la un veritabil blocaj instituţional în ceea ce priveşte sistemul judiciar, iar alegerile europarlamentare oferă electoratului şansa unei „sentinţe” a carierei politice a liderului PSD.

„Asistăm în acest moment la un blocaj fără precedent în sistemul juridic din cauza unui singur personaj: Liviu Dragnea. Liderul PSD a reuşit, prin poziţia pe care o ocupă, să deregleze funcţionarea statului de drept. Această serie de amânări nejustificate este doar unul dintre efectele unui stat de drept nefuncţional. Dacă judecătorii Curţii Supreme par a refuza povara unui răspuns la problemele penale ale lui Liviu Dragnea, atunci acest răspuns trebuie dat de către electorat, în mai multe scrutine, începând cu cel pentru europarlamentare şi terminând cu cel pentru alegerile prezidenţiale”, este de părere Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Universitatea Bucureşti.

În opinia comentatorilor politici amânările decise de CCR şi ÎCCJ crează posibilitatea unui scenariu în care liderul PSD să-şi anuţe, după un rezultat bun la alegerile europarlamentare, candidatura la alegerile pentru Cotroceni.

„CCR şi ÎCCJ îşi aruncă mâţa peste gard. Vor să facă o porcărie, dar în acelaşi timp nu vor să-şi strice imaginea. Faptul că au amânat pentru aceeşi zi arată asta. Trebuie subliniat că judecătorii CCR nu sunt neapărat mari specialişti în drept, cum e cazul Curţii Supreme din Statele Unite unde sunt numiţi somităţi în materie ce au o carieră impecabilă în spate. Vorbim mai degrabă, în cazul CCR, de nişte politruci, activişti de partid ce sunt trimişi acolo, pe acest post extrem de râvnit, dar de unde trebuie să returneze favorile. Acum trebuie să presteze pentru Dragnea, iar faptul că totul este la vedere arată cinismul la care s-a ajuns. Toate mişmaşurile, fie că vorbim de amânările de la ÎCCJ, de modificarea codurilor penale de săptămâna viitoare, toate au ca scop salvarea lui Liviu Dragnea. El vrea să fie candidatul PSD la alegerile prezidenţiale. Toate calculele sunt făcute ca, pe 26 mai, în condiţiile unei victorii la referendum, de altfel un exerciţiu fără consecinţe ce poate oferi în schimb o victorie de imagine, Liviu Dragnea să-şi anunţe candidatura la alegerile prezidenţiale. Trebuie spus, că dacă justiţia nu se va pronunţa până atunci, alegerile prezidenţiale for oferi sfârşitul lui Liviu Dragnea. El este cel mai slab contracandidat pentru Iohannis, şi va pierde încă din primul tur”, este de părere analistul politic Stelian Tănase.

O decizie a CCR favorabilă liderului PSD ar echivala cu reluarea procesului de la zero, fapt recunoscut joi chiar de către Liviu Dragnea, asta deşi Florin Iordache autorul sesizării CCR, delegat la conducerea Camerei Deputaţilor de chiar liderul PSD, a declarat anterior că această sesizare nu are legătură cu dosarul acestuia. Anularea condamnării şi reluarea procesului ar face puţin probabilă o sentinţă definitivă în condiţiile în care termenul de prescripţie se apropie de împlinire. Nu în ultimul rând, săptămâna viitoare Parlamentul pare sigur a adopta modificările Codurilor penale cereduc semnificativ aceste termene.

„Abuzul în serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani, ceea ce înseamnă un termen de prescripţie specială de 14 ani. Cum faptele de care este acuzat liderul PSD în acest dosar încep în 2006, potrivit actualei legislaţii, prescripţia s-ar împlini anul următor. Dacă săptămâna viitoare Parlamentul adoptă modificările propuse atunci vorbim de un termen de 10 ani şi jumătate, care sunt deja impliniţi. Procurorul DNA a cerut reîncadrarea faptelor la o formă continuată, astfel încât termenul de prescripţie să nu curgă de la data începerii comiterii acestor fapte, 2006, ci de la o dată ulterioară, în speţă 2013, atunci când procurorii susţin că a fost plătit ultimul salariu angajatelor fictive”, a explicat avocatul Adrian Cuculis. 

Astfel, dacă instanţă acceptă cererile DNA chiar şi cu modificările aduse de Parlament codurilor penale, dosarul se va prescrie abia în 2023. Chiar şi cu această dată, finalizarea procesului rămâne incertă. Reamintim că dosarul a fost trimis în judecată în ianuarie 2017, prima sentinţă venind în iunie 2018. Din septembrie până în luna martie, apelul în acest dosar a fost amânat prin controversele legate de completele de 5 judecători.

Miercuri, DNA a înaintat o cerere de preschimbare a termenului de judecată, pentru ca această cauză să fie judecată cu celeritate. Cererea a venit în contextul în care una dintre judecătoarele din completul care judecă acest dosar urmează să se pensioneze începând cu data de 1 iunie. În lipsa foarte probabilă a unei sentinţe definitive până la acea dată, un nou complet ar trebui să reia administrarea probelor, iar vacanţa magistraţilor din iulie şi august ar împinge o sentinţă definitivă spre finalul anului.

Joi, judecătorii din acest complet au respins cererea DNA de preschimbare a termenului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: