Cazul ţepei de 5 milioane de euro cu monumentul fantomă de la Arad, pe masa procurorilor DNA

Cazul ţepei de 5 milioane de euro cu monumentul fantomă de
la Arad, pe masa procurorilor DNA

Sculptorul Florin Codre a încasat 10 milioane de lei de la Ministerul Culturii pentru un monument fantomă FOTO Adevărul

Procurorii Anticorupţie cercetează cum a cheltuit Ministerul Culturii peste 10 milioane de lei pe un monument în cinstea Marii Uniri de la 1918, pe care nu l-a văzut nimeni. Monumentul, comandat sculptorului Florin Codre, ar fi trebuit amplasat la Arad încă din 2009. Prejudiciul total estimat de Curtea de Conturi se ridică la aproape 22 de milioane de lei (5 milioane de euro).

Ştiri pe aceeaşi temă

Sesizarea DNA a fost făcută de Curtea de Conturi a României, în urma verificării activităţii Ministerului Culturii din anul 2013. Proiectul Monumentului Marii Unirii de la 1918 a fost atribuit, în 2007, sculptorului Florin Codre şi a costat 10 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro).

”Urmare a verificărilor efectuale de echipa de audit asupra modului de avizare şi derulare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor aferente, s-au constatat fapte generatoare de prejudicii, existând indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale (...). Prin aceste fapte, bugetul statului a fost prejudiciat cu suma totală estimată la 9 milioane de lei”, se precizează în sesizarea trimisă la DNA.

Potrivit Curţii de Conturi, faptele pentru care ar trebui să răspundă funcţionarii Ministerului Culturii sunt abuz în serviciu în formă calificată, fals intelectual şi uz de fals.
Prejudiciul total adus Ministerului Culturii este estimat de auditori la 22 milioane de lei (aproape 5 milioane de euro), incluzând şi penalităţi.

Proiectul Marii Uniri, însuşit de Ministerul Culturii

Iniţiativa ridicării la Arad a unui monument reprezentativ dedicat Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a apărut în perioada interbelică, fiind reluată în anul 2003, prin reînfiinţarea Asociaţiei pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri. Asociaţia a vrut să organizeze un concurs naţional pentru proiectul artistic, dar Ministerul Culturii, condus la acea vreme de Adrian Iorgulescu (ministru) şi Virgil Niţulescu (secretar general), a blocat demersul şi şi-a asumat realizarea monumentului fără consultarea autorităţilor locale arădene.

Concursul organizat la Bucureşti, în 2007, a fost câştigat de sculptorul braşovean Florin Codre. Monumentul, înalt de 36 de metri, consta din trei coloane împletite ce simbolizează cele trei ţări române.

Artistul urma să primească zece milioane de lei, în patru etape succesive, începând de la faza realizării machetei din ipsos, la scara de 1:1, până la transpunerea în material definitiv a monumentului şi amplasarea sa în Arad. Fiecare din cele patru faze urmau a fi recepţionate de reprezentanţi ai Ministerului Culturii în vederea efectuării plăţilor conform contractului. Termenul de predare şi instalare în Arad a monumentului Marii Uniri din 1918 a fost, iniţial, 1 decembrie 2009.

Un monument fantomă

Deşi sculptorul a încasat întreaga sumă prevăzută în contract, nimeni până în prezent nu a văzut vreodată monumentul.

Curtea de Conturi a stabilit că această situaţie a fost tolerată de Ministerul Culturii, care la patru ani de la termenul final de executare a lucrării nu i-a impus artistului nicio penalizare pentru nerespectarea clauzelor contractuale.

Abia în 2013, reprezentanţii Culturii l-au acţionat în judecată de Florin Codre. Potrivit unor surse, totul a fost ţinut la mare secret, Ministerul Culturii încercând astfel să-şi ascundă culpa. Situaţia a fost descoperită întâmplător de Curtea de Conturi, în martie 2014, în urma auditului anual. Auditorii au solicitat evidenţa litigiilor de la Cultură şi astfel au aflat de procesul deschis împotriva artistului.

Demersul în instanţă s-ar datora presiunilor făcute de către autorităţile locale arădene, care a solicitat constant Ministerului Culturii, în ultimii patru ani, să ia atitudine faţă de tergiversarea predării monumentului.

”Noi am spus încă din 2007 când s-a format comisia de concurs, din care nu a făcut parte niciun arhitect din Arad, niciun reprezentant al Uniunii Urtiştilor din Arad sau din administraţia locală. Din 1920 aşteptăm un momenument la Arad, pentru că aici a fost pregătită Marea Unire. Periodic am întrebat la Ministerul Culturii de soarta monumentului pentru că noi în fiecare an când se face bugetul local trebuie să alocăm fonduri pentru realizarea infrastructurii statuii. Dar pentru asta era nevoie să vină cu monumentul. Cei de la Ministerul Culturii au spus mereu că este în lucru”, a declarat pentru ”Adevărul” primarul Aradului, Gheorghe Falcă.

Clauze abuzive în favoarea artistului

Verificarea derulării contractului a scos la iveală abuzuri flagrante din partea funcţionarilor. Ministerul Culturii a modificat ilegal contractul încheiat cu Florin Codre, în scopul de a-l favoriza pe artist. Auditorii au descoperit că, ulterior semnării procesului-verbal de negociere, pe document a fost adăugată, cu pixul, o nouă clauză. Aceasta prevedea că ”pentru anul 2007 se va plăti suma de 1,8 milioane de lei”, deşi lucrările nu aveau cum să înceapă în acel an. ”Completarea acestui punct s-a făcut de către Monica Simona Morariu (membră a comisiei de negociere n.r.), prin depăşirea atribuţiilor şi competenţelor sale profesionale”, se menţionează în raportul de control.

Contractul avea numeroase ”scăpări”, precum omiterea felului şi calităţii materialului din care urma să fie realizat monumentul. Mai mult, documentul a fost completat ulterior cu trei acte adiţionale, modificându-se termenele de plată şi de execuţie a lucrării. Prin aceste acte, s-a convenit ca predarea monumentului să fie amânată cu un an, iar plăţile să se facă în avans.

Proiect fără aviz

Potrivit legislaţiei, autorul proiectului avea obligaţia să obţină avizul de la Comisia Naţională pentru Monumente de For Public, constituită în cadrul Ministerului Culturii. Potrivit Curţii de Conturi, membrii acestei comisii nu au fost convocaţi niciodată pentru a aviza proiectul monumentului de la Arad. Prin urmare, nici avizul specific nu a fost eliberat vreodată.

Cu toate acestea, printr-o adresă emisă în decembrie 2007 de către secretarul general al ministerului, Virgil Niţulescu, s-a comunicat sculptorului Florin Codre ”avizul favorabil cu recomandări”, în baza procesului verbal al şedinţei Comisiei din 03.11.2007.

La solicitările repetate ale Curţii de Conturi, Ministerul Culturii a refuzat să pună la dospoziţia auditorilor publici atât avizul pentru monument, cât şi procesul verbal al şedinţei în care acesta ar fi fost emis. Asta din simplu motiv că documentele respective nu a fost întocmite niciodată.
Auditorii au verificat registrul numerelor de intrare-ieşire a documentelor de la cabinetul secretarului general. Aşa au descoperit că numărul de înregistrare al avizului, la care se făcea referire în adresa trimisă artistului, nu există. Falsul este evident, data eliberării avizului fiind zi nelucrătoare.

Recepţie fictivă ”pe încredere”

Pentru cele patru faze ale derulării contractului (machetă intermediară la scara 1:10, machetă finală 1:1, dezasamblare şi transpunere în material definitiv), Ministerul Culturii a constituit câte o comisie de recepţie.

Toate cele patru comisii au făcut recepţia fictiv, fără să vadă macheta monumentului şi statuia finală. Astfel, funcţionarii au semnat în fals procesele-verbale de recepţie, consemnând ”execuţia în totalitate a lucrării”. În documente nu s-a specificat nici măcar locul presupusei recepţionari a lucrării. Parafarea s-a făcut pentru ca ministerul să poată dispune plata celor 10 milioane de lei către Florin Codre.

Ministerul Culturii a pierdut procesul cu Florin Codre

În 2013, noul ministru al Culturii, Daniel Barbu, care i-a succedat în funcţie lui Puiu Haşotti, a decis să-l acţioneze în justiţie pe sculptorul Florin Codre. Procesul s-a judecat la Tribunalul Bucureşti. Prin Sentinţa civilă 159/06.02.2014, acţiunea Ministerului Culturii împotriva artistului a fost respinsă ca fiind ”lipsită de interes”. Instituţia a făcut apel împotriva acestei decizii, acţiunea urmând să se judece la Curtea de Apel Bucureşti.

Kelemen Hunor, ajuns în fruntea Culturii în martie 2014, a iniţiat şi o acţiune penală împotriva artistului.
”S-a formulat o plângere penală împotriva sculptorului Florin Codre, plângere care se află în curs de soluţionare (...).Demersul vizează conduita sculptorului care, deşi s-a obligat faţă de Ministerul Culturii să realizeze Monumentul Marii Uniri de la 1918 şi să îl amplaseze la Arad, nu şi-a îndeplinit obligaţia nici până la acest moment, fără să ofere o justificare legală instituţiei. Prin urmare, ministerul a fost nevoit să uzeze de pârghiile legale puse la îndemâna sa de legiuitor”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.


Citeşte şi:

Ţeapă de 10 milioane de lei cu Monumentul Marii Uniri de la Arad. Ministerul Culturii a făcut plângere penală pe numele sculptorului Florin Codre

Scandal penal pe monumentul Marii Uniri, pierdut în China

Banii Culturii, sifonaţi prin asociaţii fantomă şi prin firme organizatoare de bâlciuri

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: