Ultimele știri ⏱️România alege România la EURO 2024 Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

LARICS Laborator de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică

Câteva instrumente practice de fact checking

0

Publicat: 06.11.2017 11:31

Ultima actualizare: 05.08.2022 02:23

Una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă jurnaliştii de investigaţii, precum şi cei care se ocupă de fact checking se referă la verificarea imaginilor şi a sursei conţinutului video publicat deseori pe Facebook, YouTube, Twitter etc.

Analiză realizată de Nicolae Ţîbrigan

Nu există o soluţie unică de verificare a înregistrărilor urcate pe platforme online şi, de cele mai multe ori, trebuie să fim atenţi la utilizatorul care a urcat primul înregistrarea pe reţea (sursa primară). Totuşi, există mai multe tehnici cu ajutorul cărora putem verifica înregistrările video şi a ne asigura de originalitatea acestora. De asemenea, puteţi accesa un ghid foarte util de verificare a înregistrărilor video şi pe Verification Handbook[1].

Nu neglijaţi căutările în regim revers al imaginilor

Algoritmul Google Images[2] este capabil să găsească pe web imagini similare sau identice vizual. În plus, putem realiza căutarea inversă a imaginilor şi cu ajutorul serviciului TinEye Reverse Image Search[3], deşi, comparativ cu Google, posibilităţile acestuia sunt destul de limitate.

La ce trebuie să atrageţi atenţia:

Ar trebui să ne intereseze imaginile cu cea mai mare rezoluţie, deoarece acestea sunt supuse cel mai puţin redactării şi recopierii pe hard disk;
Dacă avem câteva imagini cu aceeaşi rezoluţie, fişierul cu cea mai mare dimensiune sau care conţine meta-date va fi şi cel mai aproape de original;
Pe Google putem sorta imaginile după data publicării acestora. Pentru a face acest lucru, la căutarea imaginii în setul „Instrumente de căutare” treceţi la fila „Time” şi selectaţi perioada dorită. Evident că cea mai veche imagine va fi cea originală;
Este important să recitiţi legendele fotografiilor, deoarece două imagini absolut identice ar putea avea descrieri diferite. Este una dintre cele mai răspândite metode de creare a falsurilor. Să luăm, spre exemplu, cazul cu OZN-urile văzute deasupra Bucureştiului, raportate de Click.ro[4] (Figura 1). Vedem cum unor poze cu efecte luminoase determinate de proiectoarele folosite pentru lucrările din spatele Parlamentului (construcţia Catedralei Mântuirii Neamului). Unele din aceste poze s-ar putea să fie modificate prin Photoshop! Vom vedea cum tutuor acestor poze li s-a adăugat o legendă fictivă de „prezenţa” tot mai intensă a OZN-urilor în România;
Pentru a crea un fals, fotografia poate fi cadrată şi chiar repoziţionată „în oglindă”. Prin urmare, în cazul când căutarea inversă pe Google nu dă rezultate, încărcaţi şi căutaţi imaginea poziţionată „în oglindă”;
Dacă nu obţinem rezultate relevante în urma căutării după o imagine clară, blurarea vă ajută să obţineţi rezultate noi. La blurarea imaginii, algoritmul Google se concentrează pe contururile generale ale acesteia, nu pe detalii anumite. Acest lucru poate da uneori rezultate diferite.

Fig. 1. Captură Click.ro

În ceea ce priveşte înregistrările video, în prezent nu sunt disponibile instrumente online de identificare în regim de revers, în schimb putem să le căutăm după miniaturile thumbnails sau screenshot-uri. De obicei, designerii de fake-news-uri nu sunt atât de creativi şi reutilizează înregistrări video originale, schimbând doar câteva detalii din înregistrare.

Primul pas în verificarea înregistrărilor video – la fel ca şi în cazul imaginilor, constă în verificarea screenshot-urilor, deci verificarea după imagini utilizând Google Images sau TinEye Reverse Image Search.

A doua metodă de a căuta după miniatura creată de YouTube. Aici trebuie să amintim că nu există metodă clară de identificare a miniaturei deoarece Google a elaborat un algoritm destul de complicat de identificare a celor mai bune miniaturi (citeşte şi articolul de pe Google Research Blog: Improving YouTube video thumbnails with deep neural nets)[5].

De aceea, recomand să utilizaţi instrumentul DataViewer oferit de Amnesty International[6], care creează automat miniaturi pentru înregistrările urcate pe YouTube şi permite căutarea în regim revers (Figura 2).

Fig. 2. Captură DataViewer

De exemplu, în 2015 utilizatorul Robert Dobrescu a urcat pe YouTube un filmuleţ cu un convoi cu tehnică militară americană pe străzile Braşovului (Convoi de Blindate Americane in Brasov)[7]. Totuşi, nu ştim cu exactitate când a fost făcută înregistrarea şi dacă aceasta este originală.

Dacă utilizăm serviciul Youtube DataViewer înserind link-ul înregistrării în căsuţa de căutare, vom obţine data, ora exactă a urcării materialului pe YouTube precum şi zona din Braşov (Zona Bartolomeu), precum şi mai multe rezultate de miniaturi (Thumbnails) după care putem căuta varianta originală în regim revers (Figura 3).

Fig. 3. Captură DataViewer după analiza înregistrării „Convoi de Blindate Americane in Brasov” urcate pe You Tube

Niciunul dintre rezultatele afişate nu trimite către un alt video similar, postat mai devreme de 14.05.2015. Totuşi, Google a stocat imaginea de miniatură sub forma unui link care trimite către înregistrarea noastră. Accesăm primul rezultat afişat de Google Images şi descoperim o altă înregistrare postată de Paulik 89 cu titlul „Convoi NATO American Romania Mihail Kogalniceanu - Cincu”[8]. Dar este o înregistrare efectuată de un alt martor din Braşov. De asemenea, pe locul doi găsim şi un reportaj video efectuat de jurnaliştii de la HotNews: "Marsul Cavaleriei"/The Cavalry March - american armored vehicles travel from M. K. base to Ploiesti[9] – video publicat de Victor Cozmei pe 13.05.2015

Deci, prin omisiune, putem confirma că filmuleţul nostru este original şi că nu a fost preluat de pe alte surse sau că i s-a modificat intenţionat locaţia.

Acum dispunem de toate informaţiile necesare care să confirme că filmuleţul urcat de Robert Dobresu este original şi că se referă la un eveniment real care avusese loc în mai 2015. Important e să nu uităm să filtrăm căutările pe Google Images după dată pentru a ne asigura de existenţa unei surse primare.

Intuiţia este mult mai importantă decât algoritmii de căutare online

Deşi căutările în regim revers pot demonta multe falsuri, acestea nu oferă întotdeauna rezultate perfecte. De aceea, orice jurnalist de fact checking trebuie deseori să improvizeze.

De exemplu, în înregistrarea video cu titlul „Бой в районе Светлодарской дуги в Донбассе (съемка со стороны ВСУ)”[10] (Lupta din regiunea arcului de la Svetlodarsk din Donbass (filmare din partea Forţelor Armate Ucrainene) - trad. rom.) publicată de Defence.ru putem observa o mulţime de rafale de mitralieră şi artilerie, deşi soldaţii care participă la lupte par să fie destul de veseli.

Înserăm link-ul în căsuţa de dialog a platformei Amnesty International ca să aflăm data şi ora exactă a urcării înregistrării, obţinând miniaturi pe care le vom utiliza pentru căutarea în regim revers (Figura 4).

Fig. 4. Captură DataViewer după analiza înregistrării „Бой в районе Светлодарской дуги в Донбассе (съемка со стороны ВСУ)” urcate pe You Tube

Aproape toate căutările afişate pe Google Images arată înregistrări încărcate pe You Tube în acelaşi timp, având prima impresie că înregistrarea chiar se referă la luptele din Svetlodarsk care au avut loc în decembrie 2016 (Figura 5).

Fig. 5. Captură Google Images după rezultatele afişate de DataViewer

De fapt, înregistrarea e din 2012 şi se referă la exerciţiile militare din Caucaz efectuate de soldaţi ruşi. Aceasta fiind urcată pe YouTube de utilizatorul SoltysFSB sub denumirea: „кавказ 2012 учения ночь”[11].

Aşadar, chiar dacă veţi aprofunda căutările utilizând aplicaţia oferită de Amnesty International, tot nu veţi reuşi să daţi de înregistrarea originală din 2012. Google Images va afişa doar o listă cu site-uri pe care fusese distribuită dezinformarea. Chiar dacă vom folosi denumirea înregistrării originale (кавказ 2012 учения ночь), adăugând o captură din video, rezultatele afişate nu vor trimite direct la înregistrarea originală, ci la aceleaşi false înregistrări cu bătălia din Svetlodarsk. Pentru a vă da seama dacă această înregistrare e falsă, aveţi nevoie de una din două lucruri esenţiale: fie să fi dat de înregistrare în trecut, fie să vă bazaţi pe intuiţie, mai ales că soldaţii veseli nu se prea potrivesc cu peisajul unei confruntări militare.

Ce e de făcut? Simplu, puteţi aborda căutarea într-o manieră creativă. În primul rând, trebuie să încercaţi să vă puneţi în pielea celui care a distribuit dezinformarea. În exemplul dat, soldaţii ruşi râdeau în timpul rafalelor de arme.

Dacă dorim să identificăm înregistrarea originală, cum procedăm în acest caz? Cel mai bine e să mai căutaţi trageri efectuate pe timp de noapte. De asemenea, puteţi căuta printre luptele spectaculoase, dar în afara celor din Donbas. În acest caz, cel mai probabil că vă vor fi utile înregistrări cu exerciţii militare ale forţelor militare ucrainene, bieloruse sau ruse; sau chiar să căutaţi lupte din alte conflicte militare peste care s-ar putea adăuga replici ale soldaţilor ruşi. Dacă introduceţi în motorul de căutare de pe YouTube cuvintele „учения” (exerciţii – rom.) şi „ночь” (noaptea – rom.) vom identifica înregistrarea originală printre primele rezultate ale căutării. În cazul în care, şi după aceste eforturi, nu reuşiţi să identificaţi înregistrarea căutată, cel mai bine să-l contactaţi pe utilizatorul care a urcat falsa înregistrare.

Fii un Sherlock Holmes digital, acordând a atenţie mai mare detaliilor

Instrumentele online de verificare a informaţiilor au propriile lor limitări, deoarece algoritmii de funcţionare te pot duce în eroare. De cele mai multe ori, designerii dezinformărilor recurg la câteva trucuri simple pentru a se asigura că falsul lor nu va fi depistat: folosesc imagini în oglindă, transformă imaginea în alb-negru, măresc sau micşorează imaginea etc. Cea mai bună metodă de a depăşi aceste capcane constă în atenţia faţă de cele mai mici detalii, pentru a vă asigura că aceste detalii pot fi corelate cu evenimentul sau incidentul care vă interesează.

Pe 19 septembrie 2016, presa a început să relateze mai multe detalii despre arestul din Linden (New Jersey) a unei persoane responsabile de explozia a trei bombe plantate în New York şi New Jersey. Au fost făcute publice mai multe poze şi înregistrări video cu arestul lui Ahmat Khan Rahami, principalul suspect, într-o zonă împânzită de poliţişti şi maşini (Figura 6).

Fig. 6. Colaj cu imagini distribuite online de la faţa locului, Linden (New Jersey)

Locaţia exactă din Linden unde avusese loc arestul nu se ştia cu exactitat, aşa că singura metodă avută la dispoziţie era analiza detaliată a celor două poze făcute din unchiuri diferite. De asemenea, exista şi o înregistrare urcată pe You Tube („Raw video captures police shootout with bombing suspect Ahmad Khan Rahami”)[12] de către un martor ocular şi preluată de NJ.com. Evident că atât pozele, cât şi înregistrarea sunt autentice, mai ales că subiectul fusese pe larg popularizat de către presa americană. Dar cum precedăm atunci când avem de-a face cu ştiri urgente (breaking news)?

Cu ajutorul acestor două fotografii putem identifica locul exact al arestării lui Rahani. Jos, în colţul stâng al unui panou publicitar putem identifica patru cifre: 8211, precum şi fragmente ale cuvintelor –ARS şi –ODY. De asemenea, observăm că există şi un indicator care indică ieşirea pe autostrada 619 aflată undeva prin apropiere. Dacă vom căuta pe Google numere de telefoane din Linden care se termină cu cifrele 8211, vom obţine un link către compania „Fernando’s Auto Sales & Body Work”, ceea ce face legătură cu panoul publicitar şi fragmentele cuvintelor –ARS şi –ODY: acestea reprezintă terminaţiile cuvintelor Cars şi Body. De asemenea, adresa companiei este: 512 E Elizabeth Ave, Linden, NJ (Figura 7).

Fig. 7. Rezultatele căutării pe Google a adresei parţiale: 8211 Linden, NJ

Verificarea acestei adrese pe Google Street View ne va permite să ne asigurăm că locaţia este cea indicată de poze (Figura 8).

Fig. 8. Verificarea adresei pe Google Street View

În ambele fotografii, precum şi în înregistrare, vremea este aceeaşi, cer înnorat şi ploaie. În secunda 00:26 din înregistrarea video martorul ocular trece pe lângă indicatorul Bower St. şi un alt indicator de intersecţie cu şoseaua 619, ceea ce înseamnă că am identificat o locaţie ce pare a fi exact locul unde avusese loc arestul (Figura 9).

Fig. 9. Captură YouTube martor ocular. Indicator Bower St.

Dacă ne uităm pe Google Maps, vom observa că Bower Street se intersectează cu East Elizabeth Avenue, unde un suspect fusese arestat în apropierea unui magazin de piese auto (indicat printr-o stea galbenă) (Figura 10).

Fig. 10. Captură Google Maps

Dacă aveţi suficient timp, puteţi compara imaginile din înregistrare cu cele de pe Google Street View, stabilind cu exactitate locaţia.

La prima vedere pare a fi o muncă prea complexă, dar dacă ştiţi ce să căutaţi, procedura nu vă poate lua mai mult de cinci minute. Dacă nu puteţi lua legătura cu sursa primară a înregistrării, singura cale e să navigaţi un pic pe Google Maps şi Google Street View şi să căutaţi locul exact unde avusese loc arestarea, folosind detaliile din imaginile şi înregistrările video aflate la dispoziţie. Această procedură poate fi aplicată nu numai pentru înregistrările video urcate pe You Tube, dar şi cele de pe reţele sociale deoarece ultima metodă este mult mai eficientă de a distribui ştiri false.

Recunoaşte falsul dincolo de aparenţele veridicităţii

Spre deosebire de poze, schimbarea conţinutul fişierului video necesită mai multă pricepere şi efort, mai ales că după eliminarea/adăugarea unor elemente materialul trebuie să rămână aparent autentic. De cele mai multe ori, înregistrările video nu sunt modificate pentru a-i păcăli pe jurnaliştii preocupaţi de fact checking, ci pentru a evita detectarea de către algoritmi a materialelor protejate de legea drepturilor de autor. De exemplu, filmele, emisiunile sau meciurile pot fi urcate pe YouTube fiind nevoie doar de copierea acestora în oglindă, astfel încât acestea să poată fi vizualizate (chiar dacă într-o manieră destul de neobişnuită) fără a putea fi depistate şi şterse. Cea mai bună modalitate de a determina dacă un video fusese filmat în oglindă constă în identificarea oricăror cifre sau cuvinte, deoarece în înregistrarea falsă acestea arată ciudat.

În următoarele capturi vom vedea cum înregistrarea atacului terorist din aeroportul Domodedovo, din Moscova (anul 2011), este folosită pentru a reda atacul din aeroporturile Bruxelles şi Istanbul.

Tehnicile de falsificare a înregistrărilor video pot include: mărirea unei părţi a înregistrării (metoda zoom), adăugarea unei date false (metoda datării false) şi modificarea regimului de redare în alb-negru (metoda alb-negru). În plus, pentru a complica şi mai mult căutările în regim revers pe platforma YouTube, înregistrărilor false le mai sunt adăugate şi logo-uri sofisticate. Scopul este evident: inducerea în eroare (Figura 11).

Fig. 11. Exemple de falsificare a atacului terorist din Bruxelles (2016). În realitate e vorba de atacul din 2011 la aeroportul Domodedovo (Moscova).

Nu există o modalitate unică de a recunoaşte astfel de falsuri folosind unul sau mai multe instrumente specifice – de aceea va trebui să vă bazaţi mai mult pe intuiţie sau logică şi să abordaţi procesul căutării într-un mod mai creativ. Trebuie să gândiţi ca şi designerii dezinformărilor ca să vă daţi seama ce materiale ar folosi pentru a reproduce un atac terorist fals sau confruntări militare care n-au avut loc niciodată. De aceea, se recomandă ca în primă instanţă să recurgeţi la căutări precum „airport explosion” sau „surveillance terrorist attack”. După astfel de cuvinte a căutat pe YouTube sau Google şi autorul de filmuleţe trucate.

Nu există niciun fel de soluţii miraculoase

Mulţi cred că progresul tehnologico-informaţional ne vor ajuta să scăpăm de ştirile false, dar nici până în prezent nu au fost identificate soluţii unice de demontare a conţinutului dezinformator[13]. Cu alte cuvinte, dezvoltatorii de noi softuri anti-fake sunt mereu cu un pas în urmă faţă de rudimentarii designeri ai dezinformărilor, exceptând controlul strict al materialelor urcate pe platforma You Tube conform legislaţiei de copyright. Chiar dacă instrumentele digitale sunt destul de importante pentru fact checking, creativitatea şi imaginaţia analistului este esenţială.

BIBLIOGRAFIE

Filloux, Frederic (2017), What Web Page Structure Reveals on News Quality, Monday Note, 10 April 2017, [Online] (accesat la 07.10.2017).

Yang, Weilong şi Min-hsuan Tsai (2015), Improving YouTube video thumbnails with deep neural nets, Google Research Blog, 5 October 2015 [Online] (accesat la 07.10.2017).