Cât de vulnerabilă e România în faţa atentatelor teroriste de genul celui de la Berlin

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Atentatul de la Berlin a arătat încă o dată că nicio ţară europeană nu este sigură în faţa terorismului. Atentatorii pot lovi aproape oriunde, inclusiv în România, afirmă analiştii de securitate, deşi riscul unor atentate pe teritoriul naţional este mai mic decât în cazul statelor aflate în prima linie a luptei împotriva Statului Islamic.

Noua dimensiune a terorii care a cuprins Europa ar putea să nu mai ocolească România aşa cum s-a întâmplat până acum, susţin analiştii de securitate şi de politică externă. Riscul unor atentate  pe teritoriul României rămâne însă redus, în ciuda ultimului atentat terorist de la Berlin, soldat cu 12 morţi. România menţine în continuare nivelul de alertă teroristă „albastru precaut“, potrivit oficialilor Serviciului Român de Informaţii (SRI).

„Sistemul naţional de alertă teroristă rămâne la albastru precaut. Evaluăm situaţia împreună cu partenerii externi şi cu cei interni din Sistemul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului. Până în prezent, nu există indicii care să facă o legătură directă între ceea ce s-a întâmplat la Berlin şi securitatea proximă a României“, a declarat, pentru „Adevărul“,Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt al SRI.

Potrivit legislaţiei, nivelul de alertă teroristă poate fi ridicat, la propunerea SRI, de către şeful CSAT, adică preşedintele României.

Cât este de expusă România?

Analiştii atenţionează asupra riscurilor unor atentate pe teritoriul României. Terorismul trebuie combătut înainte să treacă graniţa în Europa, afirmă fostul director SRI Costin Georgescu.

„Cât este de expusă România? Sigur, nu este expusă ca Germania, Anglia, Franţa sau Belgia – unde se află sediul NATO şi cel al Uniunii Europene. Riscul însă există, după cum există peste tot în lume. Şi noi facem parte din lumea asta şi nu suntem chiar printre ultimii care ar putea deveni ţintă. Serviciile se luptă, fac tot ce pot şi colaborează cu cele ale altor state. Dar problema este în primul rând politică, adică până când liderii marilor state nu înţeleg că trebuie terminat odată cu ceea ce se întâmplă în Siria. Valurile de imigranţi vor continua să vină, iar printre ei sunt şi terorişti. Problema siriană trebuie rezolvată rapid, trebuie stat la masa negocierilor. S-a văzut că Rusia este expusă la fel ca oricare stat din Europa. Pot fi atacaţi şi la ei acasă, au state musulmane de unde pot fi recrutaţi atentatori“, a explicat, pentru „Adevărul“, Costin Gerogescu.
În privinţa contracarării atentatelor teroriste, expertul afirmă că nu există măsuri absolute de prevenţie, din cauza numărului, practic, nelimitat de ţinte potenţiale.

„Măsuri de securizare absolută nu există. Sunt enorm de multe posibile ţinte, practic teroriştii pot lovi oriunde. Lupta este împotriva celor care comit aceste acte de terorism. Pentru a elimina riscurile atentatelor trebuie umblat la matcă, de unde pornesc aceste atacuri. La ora actuală este ISIS. Deşi toate ţările s-au angajat să contribuie la lupta împotriva acestui focar, nu s-a făcut tot ce trebuia. Acolo trebuie rezolvată problema“, arată Costin Georgescu.

Teroriştii urmăresc să obţină impact maxim în urma unui atentat, motiv pentru care România nu este o ţintă de prima mână. „Suntem o ţintă de mâna a doua pentru că şi noi în Europa suntem o ţară de mâna a doua, cu ghilimelele de rigoare. Una e să loveşti Berlinul, Bruxelles-ul sau Parisul, alta e să loveşti Bucureştiul. Teroriştii caută ţinte cu impact maxim. Asta însă nu ne linişteşte prea mult“, a mai spus analistul.

Avantajele României

Analistul în securitate externă Dan Claudiu Degeratu pune accent pe avantajele pe care le are România în raport cu alte state europene: primim puţini refugiaţi şi avem, încă, o imagine pozitivă în Orientul Mijlociu.

„Posibilitatea unui atac pe teritoriul României există, probabilitatea de a se produce este însă scăzută. În cazul nostru riscurile sunt mai mici pentru că nu primim refugiaţi, nu suntem implicaţi în proiectele sensibile legate de procesul de pace din Orientul Mijlociu. Ambasadorii români nu sunt identificaţi un pericol pentru organizaţiile teroriste, nu suntem implicaţi în activitatea militară din Siria. Pe de altă parte, România are o imagine pozitivă în Orientul Mijlociu, şi asta ne asigură că, deşi sunt radicali individuali sau lupi singuratici sau dezechilibraţi mintal, aceştia nu au făcut o obsesie pentru România“, a explicat Dan Claudiu Degeratu.
Ne ajută şi faptul că în România comunitatea islamică nu este radicalizată.

„Nu suntem o ţintă atractivă şi pentru că avem măsuri de protecţie informativă mult mai drastice decât o zonă cum este Turcia, de exemplu. Anul acesta, Turcia s-a confruntat cu vreo 700 de incidente de securitate, care includ atacuri finalizate sau nu. România nici nu are o comunitate musulmană radicalizată, nu avem organizaţii active care să se identifice cu orietarea islamică şi să acţioneze în consecinţă. Sigur, sunt elemente de logistică, se cunosc încă de pe vremea lui Ceauşescu, sau elemente de strângere de ajutoare şi sprijinire a activităţii altora din afară. Sunt oameni de afaceri arabi care cotizează, strâng bani, dar nu este vorba de o arie de acţiune“, spune expertul în securitate externă.

Cum pot fi prevenite atentatele

Analistul Dan Claudiu Degeratu consideră că atentatele pot fi contracarate într-o oarecare măsură, dar reuşita depinde în primul rând de activitatea informativă.

„În multe cazuri atentatele au putut fi prevenite şi asta ţine de partea de monitorizare şi de supraveghere informativă, de cât de bine se face. Pe de altă parte este protecţia unor obiective care pot fi ţinte ale atentatelor. În cazul asasinării ambasadorului Rusiei în Turcia, inelul exterior de protecţie a clădirii unde s-a produs atentatul a fost foarte uşor de penetrat. În plus, este important şi răspunsul la ameninţările teroriste. Asta înseamnă operaţiuni speciale pentru a identifica din timp suspecţii aflaţi într-o zonă de interes“, a spus analistul.

Statisticile arată însă că nicio strategie nu poate garanta securitatea unei ţări în faţa atentatorilor. „Sunt vreo trei-patru direcţii care se aplică standard pentru prevenirea unor atentate. E greu de dat statistici, dacă sunt eficiente 30 sau 40%, dar sunt cazuri în care asemenea atacuri au fost anihilate încă din faza de pregătire sau de execuţie, după cum sunt cazuri care nu au putut fi prevenite“, a mai spus Dan Claudiu Degeratu. 

Analist: Impactul contează

La rândul său, analistul politico-militar Alexandru Grumaz arată că lupta împotriva terorismului se dă la nivel informativ, fără a avea însă garanţia succesului.

„Nu există o soluţie infailibilă pentru contracararea atentatelor. Problema este la nivel informativ. Ai nevoie de informaţie pentru a merge direct la sursa atacului terorist. În cazul în care un atentat se produce, este important ca statul să reacţioneze pentru ca urmările atacului terorist să fie cât de mult diminuate şi să fie o lecţie pentru a nu se repeta greşelile. Ceea ce nu s-a întâmplat. La Berlin a fost exact acelaşi scenariu ca la Nisa. Problema terorismului nu este unde loveşte, ci câte victime face. Impactul contează“, arată analistul.

Alexandru Grumaz spune că România nu este ferită de riscuri, deşi avem anumite avantaje care ne ajută să contracarăm mai uşor posibilele atentate.

„Riscurile există la fel ca în cazul oricărui alt stat din Europa. Culoarele de intrare a imigranţilor trec pe lângă România şi, din când în când, chiar prin ţara noastră. Cel care a comis atentatul de la Berlin a ajuns ca refugiat în Germania. Avantajele noastre sunt în primul rând geografice. Dunărea şi Marea Neagră sunt graniţe naturale care sunt greu de trecut. Pe de altă parte, graniţele noastre sunt mai sigure decât ale altor state. Noi trebuia să intrăm în Schengen mai demult, dar n-am intrat din raţiuni politice, măsurile noastre de securitate la frontiere sunt foarte bune. Noi avem foarte puţini imigranţi. Noi nu suntem pregătiţi din punctul de vedere al relaţiilor politice cu alte state, nu reuşim să ne aşezăm cum trebuie la masa Uniunii Europene unde se iau deciziile“, a mai spus expertul.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite