Cât ar trebui să ne sperie demonstraţia de forţă a Rusiei din Marea Neagră

Recentele puseuri de agresivitate a Rusiei în zona Mării Negre a cărei pază de coastă a deschis focul şi a capturat trei nave ucrainene cu tot cu echipaje demonstrează că, nici după anexarea Crimeei, Moscova nu are de gând să se liniştească.

Analiştii străini şi români consideră că Rusia vrea să ridice în zonă o nouă Cortină de Fier asemănătoare cu cea din Războiul Rece pe fondul nemulţumirilor aduse de lărgirea NATO şi faptul că Ucraina se înţelege tot mai bine cu lumea occidentală. Tocmai de aceea experţii sunt de părere că aliaţii NATO ar trebui să decidă, de urgenţă înfiinţarea unor unităţi multinaţionale în România. Unele voci plusează cerând aducerea în România a unei puternice componente militare americane.

O nouă Cortină de Fier

„Se pare că Rusia vrea să instituie o nouă Cortină de Fier în Marea Neagră“, arată generalul în retragere Ben Hodges, fostul şef al forţelor americane în Europa. Militarul american susţine că, în zonă, NATO se bazează pe ţări ca România, Turcia şi Bulgaria. „Ankara are acum probleme cu Siria şi greul rămâne pe celelalte două ţări aliate. Pericolul rusesc în zonă ar putea fi compensat cu mai multe unităţi de rachete şi drone dislocate în România“, a precizat generalul Ben Hodges.

Modelul baltic, adus şi în România

La rândul său, Jorge Benitez, analist pe probleme de securitate la Atlantic Council, merge chiar mai departe şi avertizează în legătură cu ce ar putea urma după incidentul din Marea Neagră. „Nu doar că sporeşte temerile legate de un alt atac de amploare al armatei ruse asupra Ucrainei, dar generează şi îngrijorări privind o nouă încercare de a câştiga teritoriu şi de a captura oraşul ucrainean Mariupol“, a apreciat Jorge Benitez.

Benitez a recomandat ca NATO să facă ce a pus în practică deja în ţările baltice, să înfiinţeze o mică forţă multinaţională în zonă pentru a creşte efectul de descurajare. „Până acum, răspunsul 

NATO în Europa de Sud-Est este dezechilibrat şi nu la fel de robust ca în ţările baltice“, a spus Benitez. „Agresiunea Rusiei este o bună ocazie pentru ca NATO să-şi echilibreze mai bine forţele în toate graniţele sale, nu doar la nord“.

Posibilă bază militară americană în România

Fostul director al SRI Costin Georgescu subliniază că această atitudine agresivă la Marea Neagră s-a văzut încă de la anexarea Crimeei, „Moscova întăreşte acea bază navală permanentă la Sevastopol, ruşii au pus stăpânire pe Marea Neagră pe care o controlează aproape în totalitate. Acesta este un pericol potenţial aflat la peste 200 de kilometri de noi“, spune analistul. Costin Georgescu crede că soluţia în această problemă este îmbunătăţirea dotărilor Armatei Române şi apariţia unei mutări strategice a NATO.

„Noi trebuie să continuăm şi chiar să accelerăm programele masive de dotare. Mai importantă ar fi însă decizia americanilor de a muta o bază militară în adevăratul sens al cuvântului în România. Este vorba despre formarea unui complex militar american în România care să aibă componente din Forţele Navale, Terestre şi Aeriene.  Ca locaţie, cea mai atractivă şi mai potrivită pentru ei ar fi baza Kogălniceanu în judeţul Constanţa“, a specificat fostul director al SRI.

NATO vine prea aproape

Contraamiral (r) Vergil Chiţac, fostul rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, este de părere că incidentul era de aşteptat întrucât Marea Azov a devenit o mare închisă, iar ruşii sunt nemulţumiţi că graniţa NATO se mută spre ei. „Cum Rusia este o mare putere militară, nu şi economică, hărţuieşte graniţa estică a NATO. Foarte des interceptăm avioane care intră în spaţiul aerian al NATO, iar Rusia desfăşoară exerciţii militare foarte ample, unde mobilizează peste 100.000 de militari, aşa cum a fost cel de anul trecut, Zapad“, reaminteşte Chiţac.

Pe de altă parte, pe lângă conflictele militare, marea putere apelează şi la metode moderne de agresiune, cum ar fi propaganda rusă care acţionează pe teritoriul României şi nu numai. „Am remarcat cu toţii că sunt şi mulţi români utili care lucrează împotriva statului român, astfel că ruşii nu mai au nevoie să investească resurse în acest scop. Astfel, războiul cibernetic face parte tot din modul de manifestare a războiului hibrid“, spune Chiţac.

Agresiunea Rusiei este o bună ocazie pentru ca NATO să-şi echilibreze mai bine forţele în toate graniţele sale, nu doar la nord. Jorge Benitez analist pe probleme de securitate  la Atlantic Council

Poarta de intrare a „iadului“ geopolitic în România

Şi Dorin Popescu, fost diplomat al României la Moscova, Cernăuţi şi Sarajevo, în prezent preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre / Black Sea House“, este de părere că escaladarea tensiunilor în Marea Azov nu reprezintă o noutate. „Blocarea porturilor ucrainene din Marea Azov, cum sunt Mariupol şi Berdiansk, devenise imperativă pentru Moscova, mai ales după ce Kievul a decis constituirea unei baze militare navale permanente în acvatoriu“.

Fostul diplomat explică şi ce reprezintă instituirea Legii Marţiale de către Rada Supremă a Ucrainei, care se aplică pe o durată de 30 de zile în anumite regiuni ale ţării: Vinniţa, Lugansk, Nikolaev, Odessa, Sumî, Harkov, Cernigov, Doneţk, Zaporoje, Herson şi în apele interne ale Ucrainei. Legea instituie un control sever în zonele fierbinţi, de graniţă, cu unele limitări sau interdicţii ale unor drepturi şi libertăţi civile, cum ar fi limitarea temporară a circulaţiei, cenzura presei, controlul populaţiei în spaţii publice etc.

Pentru cetăţenii români, spune fostul diplomat, efectele tensiunilor din Marea Azov pot fi resimţite în plan mediu şi lung. „Episoadele tensionate şi conflictuale din Marea Azov pot anunţa noi cutremure geopolitice şi apropierea acestora de România. Ele confirmă că «Războiul Crimeei» pare a fi încă unul nefinalizat, cu reflexe şi manifestări asimetrice peste tot în vecinătatea estică a României“, crede diplomatul.

Unda de şoc a conflictului, consideră diplomatul, găseşte România într-o poziţie de disconfort geopolitic cronic. „Cu nivel redus de coeziune internă, cu gâlcevile intermitente între actorii politici relevanţi, cu fracturi interne sociale şi civice, fără politici externe pro-active, blamată de Bruxelles, în contextul mai larg al unor «divorţuri» ideatice primejdioase între aliaţii şi partenerii săi“, atrage atenţia Dorin Popescu.

Diplomatul consideră că „Marea Neagră poate deveni o poartă a intrării „iadului“ geopolitic în România“. În acest context, Bucureştiul trebuie să accelereze programele de înzestrare a Forţelor Navale Militare Române.

Batalioanele multinaţionale din ţările baltice şi Polonia

În ţările baltice şi în Polonia, NATO a înfiinţat câte un batalion de luptă, unităţile fiind sub comandă britanică, germană, canadiană sau americană. La formarea acestor patru unităţi, dimensionate la 800 de militari fiecare, participă mai toate tările NATO. La această oră, 150 de militari români sunt în componenţa unităţii din Polonia alături de colegi din Croaţia şi Marea Britanie şi se află sub comandă americană. Fiecare grup de luptă are în componenţă unităţi de infanterie marină, tancuri, blindate, artilerie, dar şi militari pregătiţi pentru misiuni de cercetare şi diversiune.