Cât de pregătiţi sunt tinerii români să voteze de la 16 ani: gata de vot, dar îi doare în cot
0
Coaliţia de guvernare vrea să modifice Constituţia, iar una dintre prevederi ar urma să fie micşorarea vârstei minime de vot la 16 ani. Subiectul nu a împărţit societatea în două, ba din contră, atât psihologii, cât şi politologii şi sociologii sunt de părere că adolescenţii sunt pregătiţi să voteze. Problema e că nu prea vor.
Coaliţia PNL, PSD şi UDMR doreşte modificarea Constituţiei, iar una dintre prevederi ar putea da posibilitatea tinerilor să poată vota de la 16 ani în loc de 18. Propunerea este susţinută şi de preşedintele Senatului, Florin Cîţu. „Vedem, de exemplu, în UE că vârsta pentru cei care votează este coborâtă la 16 ani (…). Din punctul meu de vedere, da. Eu cred că este un lucru bun. Am avut o discuţie şi în Biroul Executiv al PNL. Vreau întâi să avem o discuţie în partid, să vedem care sunt priorităţile”, a conchis preşedintele Senatului.
Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“, Daniel David, susţine că tinerii de 16 ani sunt suficient de pregătiţi pentru vot. „O parte dintre ei sunt pregătiţi să meargă la vot pentru că aparatul conceptual este similar cu cel al adulţilor. În Europa sunt două curente diferite. Cred că şi la noi trebuie făcut un studiu în acest sens, cu toate că, repet, în general, cognitiv, tinerii sunt pregătiţi pentru vot”, arată Daniel David.
Dar iniţiativa nu va avea un mare ecou în rândul tinerilor, atrage el atenţia. „Am văzut că tinerii nu prea au participat la acest proces de votare. Dacă se va micşora pragul vârstei, poate vom avea un procent mai mare care participă la procesul electoral numai în primă fază, dar atât”, a mai precizat Daniel David.
Responsabilizarea politicienilor
La rândul lui, Mihai Tănase, preşedintele Federaţiei Tinerilor din Constanţa, susţine că, în opinia lui, reducerea vârstei necesare pentru vot reprezintă o măsură care va contribui la implicarea tinerilor în comunitatea lor, având în vedere că vor avea putere să îşi aleagă reprezentanţii de la o vârstă mai mică. „La acest moment, se constată că tinerii până în 18 ani sunt dezinteresaţi de subiectele politice şi, mai ales, pasivi în ceea ce priveşte implicarea civică. Un alt argument în favoarea acestei posibile iniţiative ar fi schimbarea atitudinii oamenilor politici faţă de elevi şi tineri. La acest moment, din păcate, tinerii nu se află în centrul deciziilor politice, mai ales din prisma posibilităţii lor reduse de a influenţa alegerea decidenţilor. O creştere a numărului de tineri care pot vota ar duce la responsabilizarea oamenilor politici în ceea ce priveşte măsurile pentru tineri”, susţine Mihai Tănase.
Psiholog: Un adolescent este mult mai centrat pe schimbare decât un adult
Psihologul Mihai Copăceanu este optimist că o astfel de măsură ar putea ridica nivelul de interes al tinerilor pentru viaţa politică a comunităţii locale din care provin şi a ţării: „Cunoaştem că, în ultimii ani, interesul tinerilor, dar şi prezenţa lor la vot au fost extrem de scăzute, ceea ce reprezintă un risc pentru viitorul ţării. Sunt tineri trecuţi de 24 de ani care nu au votat niciodată. Şi nici nu vor vota. Vă spun că în întâlnirile mele în licee şi chiar în facultăţi, mulţi tineri nu cunosc nici măcar numele ministrului Educaţiei şi nu îi interesează acest aspect. Suntem obligaţi să încurajăm tinerii să fie responsabili social şi activi în societate”.
Suntem obligaţi să încurajăm tinerii să fie responsabili social şi activi în societate Mihai Copăceanu psiholog
În plus, specialistul crede că România ar putea urma exemplul altor ţări europene, în care vocile tinerilor se fac auzite şi opiniile acestora joacă un rol important în deciziile luate de stat: „Diferite state au diferite limite de vârste, noi facem apel la multe state care au scăzut vârsta la 16 ani pentru vot, dar să nu uităm că Marea Britanie avea limita de 21 de ani. Din punct de vedere psihologic, un tânăr nu este matur la 18 ani şi nici la 16 ani, dar un adolescent este mult mai energic şi centrat pe schimbare decât un adult. Un adolescent are avantaje şi calităţi care necesită a fi puse în practică, poate fi o resursă utilă, ei se pot afirma inclusiv în politică”, spune psihologul.
Pîrvulescu: Într-un procent destul de mare, tinerii au sentimente naţionaliste
Politologul Cristian Pîrvulescu susţine că o astfel de măsură este obligatorie, dar în acelaşi timp este greu de luat în aceste vremuri tulburi pe care le traversăm, mai ales că, în opinia lui, PNL şi PSD nu vor beneficia din punct de vedere electoral de pe urma coborârii vârstei de vot.
„În contextul actual de emoţie este riscant să deschizi discuţia modificărilor constituţionale. Nici măcar nu ştim cine ar beneficia de această modificare, pentru că şcoala nu a pregătit tinerii să devină cetăţeni. Sper ca Ministerul Educaţiei să fie deschis şi să-i pregătească pe elevi pentru asta. Ba mai mult, acestora le sunt alimentate teoriile conspiraţioniste chiar de modul în care au fost concepute unele manuale sau chiar de o parte a profesorilor. Astfel, într-un procent destul de mare, tinerii au sentimente naţionaliste şi populiste, consideră că cei mai în vârstă decât ei sunt în mare parte corupţi. Drept urmare, PNL şi PSD nu pot beneficia din punct de vedere electoral de pe urma coborârii vârstei de vot. Nici măcar USR nu va avea de câştigat, aşa că beneficiarii vor fi cei din AUR. Sigur, la nivel european există o astfel de dezbatere şi lucrurile încep să se mişte, dar acolo tinerii sunt atraşi de ecologiştii care la noi sunt inexistenţi. În Vest, ecologiştii atrag tinerii, dar în Est bate un puternic vânt populist. Dar măsura trebuie luată şi la noi, e obligatoriu să ne pregătim tinerii pentru asta”, a subliniat Cristian Pîrvulescu.
De ce preferă tinerii AUR?
Sociologul Vladimir Ionaş crede că motivul pentru care tinerii ajung să se identifice cu mesajele AUR este incapacitatea statului de a împlini nevoile acestei categorii de vârstă. „Politicile publice ale României care sunt îndreptate către tineri nu există, iar dacă există, sunt numai eşecuri. Nu au rezultate. Tinerilor le este din ce în ce mai greu să trăiască în această ţară, majoritatea tinerilor au dorinţa ca până la finalizarea studiilor să plece din ţară. Ţara, din păcate, din punct de vedere sentimental, nu mai reprezintă foarte multe lucruri pentru această categorie de vârstă. Şi atunci, evident că rezonezi mult mai uşor cu mesaje dure, extremiste”, explică sociologul.
Cum votează tinerii în Europa
Austria a devenit în 2007 primul membru al Uniunii Europene care a adoptat vârsta de 16 ani pentru toate categoriile de vot. Scăderea vârstei de vot a încurajat interesul politic faţă de tinerii din Austria. Apoi, cumulat, au votat mai mulţi tineri de 16 şi 17 ani, decât cei de 18 până la 21 de ani.
Pe de altă parte, în Grecia pot vota la toate categoriile de alegeri toţi tinerii care împlinesc 17 ani în anul scrutinului.
În Germania, ca parte a acordului lor de coaliţie din 2021, SPD, Verzii şi FDP au convenit să reducă vârsta de vot la 16 ani în cursul celui de-al 20-lea Bundestag. Totuşi, şapte landuri au acordat, deja, dreptul de vot de la 16 ani pentru alegerile locale şi regionale.
Mai există două ţări în care, în general, se votează de la 18 ani, dar mai există unele condiţii speciale. Astfel, în Bosnia şi Herţegovina pot vota de la 16 ani cei care sunt angajaţi, iar în Estonia, tot de la această vârstă se poata vota, dar numai la alegerile locale.
În Marea Britanie s-a discutat de mai multe ori o astfel de modificare, dar în contextul Brexit nu s-a aprobat. Analiştii susţin că abordarea tuturor partidelor principale a fost una egoistă, deoarece alegătorii mai tineri erau de stânga şi susţineau rămânerea în UE.
Se încarcă comentariile...
