Cât îl costă pe Sebastian Ghiţă fuga de sub controlul judiciar
0
Sebastian Ghiţă este un fugar de lux: „evadarea“ sa ar putea face statul român mai bogat cu 13 milioane de euro. Este cauţiunea plătită de fostul deputat atunci când a fost plasat sub control judiciar. Procurorii DNA au bănuit că afaceristul ar putea să se facă nevăzut, chiar dacă a lăsat garanţii pentru „bună purtare“. Aşa că l-au pus sub supraveghere, dar Ghiţă a reuşit să scape de poliţiştii care îl filau.
Fostul deputat Sebastian Ghiţă se joacă de-a „hoţii şi vardiştii“, sfidând anchetatorii care l-au scăpat printre degete. La doar două zile după ce şi-a încheiat mandatul de deputat şi a pierdut, implicit, imunitatea parlamentară, afaceristul a intrat parcă în pământ. Acesta nu s-a prezentat miercuri la DNA, unde fusese citat în dosarul privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România. El şi-a trimis la Parchet doar avocaţii, care nu au putut explica unde se află clientul lor. Practic, a fost doar o manevră a fostului deputat de a trage de timp pentru ca autorităţile să intre în alertă cât mai târziu.
Anchetatorii iau în calcul varianta fugii în străinătate a lui Sebastian Ghiţă, deşi acesta era dat în consemn la frontieră încă de luna trecută, când a fost plasat definitiv sub control judiciar pe cauţiune.
Luni, Curtea Supremă a admis solicitarea lui Sebastian Ghiţă de a putea părăsi ţara fără acordul organelor judiciare, dar decizia a fost contestată imediat de procurorii DNA. Poliţia precizează că sentinţa nu este executorie până nu devine definitivă, aşa că Ghiţă nu avea voie în continuare să plece din ţară.
„Prin aceasta, instanţa a admis cererea de modificare a conţinutului controlului judiciar în sensul înlăturării obligaţiei de a nu părăsi teritoriul României, hotărâre care nu este definitivă şi nici executorie. Încheierea a fost contestată, astfel încât interdicţia de a nu părăsi teritoriul României este în vigoare şi în prezent“, arată Poliţia Română.
Adio, cauţiune!
Pentru că a încălcat termenii controlului judiciar, care prevedeau că este obligat să se prezinte în faţa organelor judiciare ori de câte ori este chemat, Ghiţă îşi poate lua adio şi de la imensa cauţiune de 13 milioane de euro, lăsată garanţie de afacerist pentru „bună purtare“. Măsura fusese luată de anchetatori în dosarul în care Ghiţă a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti alături de foşti şefi din poliţie şi parchete, după ce, în primăvară, Camera Deputaţilor respinsese cererile privind reţinerea şi arestarea parlamentarului.
La 22 noiembrie, Curtea Supremă decisese definitiv că Sebastian Ghiţă rămâne sub control judiciar pe cauţiune, instanţa respingând, totodată, cererea acestuia de a putea părăsi teritoriul României fără încuviinţarea judecătorilor.
Garanţiile depuse de Ghiţă în contul cauţiunii de 13 milioane de euro includ atât activele unei firme pe care o controlează, cât şi mai multe imobile.
„Procurorii sesizează instanţa, este caz de arestare obligatorie. În cazul în care se stabileşte că a fost vorba de sustragere cu rea credinţă de la respectarea termenilor controlului judiciar, statul execută cauţiunea. El (Sebastian Ghiţă n.r.) trebuie să facă dovada că a fost în posibilitate să se prezinte în faţa organelor judiciare. Decizia este a instanţei“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocatul Ovidiu Buduşan, fost procuror şef al Secţiei Anticorupţie din Parchetul General.
Surse judiciare au confirmat, pentru „Adevărul“, că următorul pas pe care îl vor face procurorii va fi să pun sechestru pe bunurile lăsate gaj de Sebastian Ghiţă.
Când a fost văzut ultima oară în public
Sebastian Ghiţă a fost văzut în public ultima oară luni seară, când a participat la o întâlnire „protocolară” cu foştii membri ai Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra SRI, care a marcat finalul mandatului fostului Legislativ.
„A fost o reuniune publică, protocolară, pot confima, conducerea SRI s-a întâlnit cu membrii şi foştii membri ai Comisiei parlamentare pentru SRI. Unii dintre ei nici nu vor mai fi parlamentari“, a spus Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt al SRI. La întâlnire au participat şeful SRI, Eduard Hellvig, precum şi adjunctul său, Florian Coldea, şi alţi membri ai conducerii instituţiei.
Scăpat printre degete
După ce a plecat de la întâlnirea cu oficialii SRI, Sebastian Ghiţă s-a făcut nevăzut. Fostul parlamentar era supravegheat de către poliţiştii de la Operaţiuni Speciale, iar ultima oară a fost văzut de echipajul de filaj pe DN 1. Aflat la volanul unui bolid Mercedes, Ghiţă a accelerat la peste 200 de kilometri pe oră, astfel încât maşina care se ţinea după el l-a pierdut.
Când au ajuns la locuinţa din Ploieşti, situată în cartierul Albert, în nordul Ploieştiului, ofiţerii de la filaj au constatat că maşina parlamentarului era în dreptul locuinţei.
A doua zi dimineaţă, pe 20 decembrie, deoarece nu a mai fost semnalată prezenţa lui Ghiţă la locuinţa sa din Ploieşti, acesta a fost citat la sediul IPJ Prahova. Întrucât fostul deputat nu s-a prezentat, poliţiştii au informat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că Ghiţă a încălcat termenii controlului judiciar.
Miercuri, acesta a fost citat din nou - de data aceasta la DNA Ploieşti. Nu s-a prezentat nici aici, aşa că procurorii au emis pe numele său un mandat de aducere. Căutat la domiciliu şi în locurile pe care le frecventează, Sebastian Ghiţă a fost de negăsit.
Poliţia a demarat o anchetă pentru a se stabili cum a reuşit fostul deputat să se facă nevăzut.
„Ministrul Afacerilor Interne a solicitat, de urgenţă, şefului Poliţiei Române, efectuarea unei anchete interne cu privire la modul în care au acţionat poliţiştii şi cum s-a derulat cooperarea interinstituţională, urmând a fi dispuse măsuri în consecinţă“, informează Poliţia Română.
Dosarele lui Ghiţă
Sebastian Ghiţă este urmărit penal de DNA Ploieşti, alături de Victor Ponta, în dosarul privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România, în anul 2012. Potrivit procurorilor, Ponta ar fi beneficiat de 220.000 de euro de la Sebastian Ghiţă pentru a organiza vizita lui Tony Blair, iar în schimbul banilor l-ar fi desemnat pe omul de afaceri drept candidat pe listele PSD.
Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în alte două dosare penale. Unul dintre acestea, în care, alături de Ghiţă, sunt acuzaţi şi foştii şefi ai Parchetului Curţii de Apel Ploieşti Liviu Tudose şi Aurelian Mihăilă, fostul şef al IPJ Prahova Viorel Dosaru şi fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova Constantin Ispas, se află pe rolul instanţei supreme. În acest dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de dare de mită, cumpărare de influenţă, şantaj şi spălare de bani.
În cel de-al doilea dosar, aflat tot pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sebastian Ghiţă este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu. Ghiţă este acuzat că i-a dat lui Bădescu o casă pentru a primi finanţare de la bugetul local pentru asociaţia Basket Club Asesoft.
De asemenea, Sebastian Ghiţă mai este urmărit penal în dosarul în care cumnatul fostului premier Ponta, Iulian Herţanu, este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni. În acest dosar sunt cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia, Vlad Cosma.
Fugarii celebri ai României
Sebastian Ghiţă se alătură altor VIP-uri care au ales să fugă decât să-i înfrunte pe procurori sau judecători. Ghiţă nu este primul fost parlamentar care dă bir cu fugiţii, este însă primul care reuşeşte să dispară de sub control judiciar. Înaintea sa au mai „dezertat“ deputaţii Mihai Boldea, Mihai Tânjală şi Gabriel Bivolaru. Alţi fugari celebri au fost Omar Hayssam - condamnat pentru terorism în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak, Mihai Necolaiciuc – condamnat pentru devalizarea CFR Marfă, Gregorian „Guru“ Bivolaru – condamnat pentru act sexual cu un minor, Nicolae Popa – condamnat în dosarul prăbuşirii FNI sau Elan Schwartzenberg – cercetat în dosarul de corupţie al fostului primar al Constanţei, Radu Mazăre.
Încălcarea controlului judiciar
Potrivit Codului de procedură penală, dacă persoana care se află sub control judiciar încalcă una dintre prevederile măsurii preventive, instanţa care a emis dispoziţia poate, la cererea procurorilor sau din oficiu, să dispună înlocuirea acesteia cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventivă.
Se încarcă comentariile...
