Castanele fierbinţi ale Cabinetului Orban: principalele probleme de rezolvat după ieşirea PSD de la guvernare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ceremonia de învestire a Guvernului Orban la Palatul Cotroceni FOTO Presidency.ro
Ceremonia de învestire a Guvernului Orban la Palatul Cotroceni FOTO Presidency.ro

„Greaua moştenire” este refrenul favorit al oricărui Guvern nou instalat - şi nu de puţine ori a fost cântat pentru a preveni neîmpliniri viitoare. Guvernul Orban a început şi el să-l fredoneze. Pe de altă parte, folclorul nu poate înlătura şi responsabilitatea celor care au părăsit Puterea, iar Guvernul Dăncilă a lăsat în mai toate domeniile-cheie dosare fierbinţi, care trebuie rezolvate cât mai urgent. Le inventariem pe cele mai importante.

MISIUNEA LUI VELA LA INTERNE: ELIMINAREA ŞEFILOR ASERVIŢI POLITIC

Noul ministru al Afacerilor Interne, Marcel Vela, va avea greaua însărcinare de a aduce din nou la capacitate operaţională instituţiile din subordine, care au ajuns să fie aproape paralizate de deficitul de personal şi de lipsa dotărilor. În plus, în Poliţia Română, la ora actuală, competenţele manageriale ale multor şefi sunt puse serios la îndoială având în vedere că ei au fost puşi în funcţii prin împuterniciri şi nu după promovarea unor concursuri aşa cum ar fi normal. 

De altfel, ieri, la instalarea în funcţie a ministrului Vela, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat la Ministerul de Interne că a trecut perioada „înşurubărilor” PSD-iste în cadrul instituţiei şi că este momentul ca miile de specialişti şi profesionişti să poată fi lăsaţi să lucreze, să îşi arate valoarea şi să îşi recapete demnitatea în ochii românilor. „Vă cer o schimbare de paradigmă, de azi veţi pune în centrul preocupărilor dumneavoastră siguranţa cetăţeanului român!(...) Vi s-au impus abordări care nu au nimic de-a face cu etica profesionistă, s-au folosit metode perfide pentru a vă juca unii contra celorlalţi pentru a institui un control politic acolo unde profesionalismul trebuie să îşi spună cuvântul! (…) Eliminaţi incompetenţii, pilele, care au ajuns în diferite structuri de comandă şi de conducere", a mai spus Klaus Iohannis.

Simulacrele de concursuri

La rândul lui, în cadrul aceleiaşi ceremonii premierul Ludovic Orban a atras atenţia că politica interimatelor în funcţii trebuie să înceteze. „Politica interimatelor în funcţii pentru a împiedica exercitarea funcţiei de pe poziţia de om care are un mandat câştigat în urma unui concurs, simulacrele de concursuri acolo unde s-au organizat, toate trebuie să înceteze. În toate funcţiile de conducere, în toate poziţiile de comandă şi în toate funcţiile de execuţie trebuie să fie selectaţi obiectiv, transparent cei mai buni profesionişti, oamenii cu cea mai mare dedicare pentru servirea interesului public", a subliniat Ludovic Orban. 

Şeful Sindicatului Poliţiştilor, Dumitru Coarnă, a declarat că aceste împuterniciri în funcţii nu fac decât ca şefii cu pricina să fie aserviţi politic. “S-a ajuns la cazuri aberante cum ar fi în Călăraşi şi Constanţa, unde oamenii au fost numiţi ilegal în funcţii. Şeful de la Călăraşi se implică politic, iar cel din Constanţa a ajuns la cea de-a treia împuternicire consecutivă cu toate că a depăşit de mult vârsta de pensionare. Procedura trebuie schimbată în sensul ca, în cazuri excepţionale, să se poată face o singură împuternicire de şase luni timp în care, obligatoriu, să se organizeze un concurs pentru ocuparea postului”, a declarat şeful Sindicatului Poliţiştilor. 

Lipsa de personal şi inexistenţa dotărilor

În plus, Dumitru Coarnă mai spune că deficitul de personal trebuie obligatoriu acoperit, iar problema dotării trebuie rezolvată de urgenţă. “În prezent, în poliţie sunt libere 25.000 de posturi. Foarte grav, în mediul rural sunt libere 10.000 de posturi, adică 50 la sută din funcţii. Şi, după ce că sunt puţini, poliţiştii din rural circulă şi cu nişte maşini de intervenţie care trebuiau casate în 2016. Adevărate sicrie pe roţi. În plus, toţi poliţiştii trebuie să fi dotaţi cu veste antiglonţ şi antiînjunghiere ca să nu mai avem agenţi morţi sau răniţi după ce au fost trimişi cu mânile goale la intervenţii”, a precizat Dumitru Coarnă. 

În fine, Marcel Vela va avea misiunea să desecretizeze raportul privind incidentele violente de la protestele din 10 august 2018 pentri ca ancheta procurorilor de caz să poată continua. 

Sancţiuni imediate pentru poliţiştii din Caracal

Noul ministru al Internelor a declarat, ieri, că va semna imediat documentele privind sancţionarea poliţiştilor vinovaţi în desfăşurarea acţiunii de la Caracal. „Voi semna imediat documentele cu privire la aceşti poliţişti (cei 15 ofiţeri cercetaţi în cazul Caracal - n.r.). Este firesc să semnez, să nu vă gândiţi cumva că n-aş semna sancţiunile celor vinovaţi de la Caracal", a spus Vela, după ceremonia de învestire de la sediul MAI.

JUSTIŢIA, PRINCIPALA ŢINTĂ A ABUZURILOR GUVERNĂRII PSD

Cătălin Predoiu, noul şef de la Justiţie, are, poate, cea mai grea misiune. „Revenirea asupra modificărilor aduse prin legile justitiei, întărirea atribuţiilor Plenului CSM, dispariţia Secţiei Speciale, eliminarea pensionării anticipate, revenirea la sistemul de doi ani la INM in loc de 4. Apoi, proceduri transparente şi criterii meritocratice pentru numirile la vârful Ministerului Public. Renunţarea la recursul compensatoriu, în paralel cu îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare. Modificarea criteriilor de numire a judecătorilor la CCR. Mărirea numărului personalului auxiliar la instanţe. Digitalizarea completă a instanţelor şi dispariţia dosarelor în format fizic. Arderea documentelor din arhiva SIPA. Creşterea numărului poliţiştilor de penitenciare. Creşterea numărului consilierilor de probaţiune şi dotarea adecvată a lor. Brăţări electronice pentru cei arestaţi la domiciliu”, este lista problemelor din sistemul judiciar în opinia judecătorului Cristi Danileţ, unul dintre sutele de magistraţi care au criticat modificările puse în efect de fosta guvernare.

Primul lucru ce trebuie rezolvat este numirea şefilor de parchete. Apoi, trebuie reparată legea Recursului compensatoriu care a avut consecinţe negative evidente, iar legislaţia penală trebuie pusă în acord cu deciziile CCR Augustin Zegrean  fost preşedinte al CCR

Lunga listă a problemelor din Justiţie

Noul ministru al Justiţiei preia astfel un portofoliu unde, prin modificările legislative aduse în special în mandatele predecesorilor Florin Iordache şi Tudorel Toader, România s-a confruntat cu ample proteste de stradă, dar şi cu un protest general al magistraţilor. Lista problemelor din Justiţie pare fără sfârşit. 

Întărirea parchetelor şi numirea unor şefi la conducerea acestora ar trebui să fie o altă prioritate pentru noul guvern. „Propunerile noului ministru par destul de bine conturate, mai ales dacă ţinem seama de faptul că vorbim de un mandat destul de scurt. Dacă ar fi să identificăm o serie de priorităţi, atunci întărirea parchetelor prin ocuparea tuturor posturilor cu implicarea directă a Secţiei pentru procurori a CSM este una dintre aceastea. Este nevoie ca marile parchete, DIICOT, DNA, să aibă o conducere numită şi nu una interimară. Este foarte greu să conduci un astfel de parchet dintr-o poziţie ca interimar. Sper să fie găsiţi oameni noi, procurori buni pentru aceste poziţii. La fel de importantă este rezolvarea problemei legii Recursului Compensatoriu împreună cu îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciar, şi rediscutarea legilor justiţiei pe o bază serioasă, într-un dialog real cu magistraţii şi prin care să fie abrogate toate dispoziţiile controversate promulgate în ultimii ani”, este de părere judecătorul Horaţius Dumbravă. 

Interimarii

Cătălin Predoiu moşteneşte Justiţia cu marile parchete fără şefi. Practic, Bogdan Licu, procurorul general al României, este interimar după ce mandatul lui Augustin Lazăr a încetat în primăvară. Demis în luna aprilie, Tudorel Toader nu a apucat să găsească un candidat pe placul său, iar apoi Ana Birchall a anulat procedura de numire. În acelaşi timp, DNA este condusă de un an şi patru luni de un şef interimar. Direcţia a rămas fără şef după revocarea Laurei Codruţa Kovesi, în iulie 2018. Fostul ministru Tudorel Toader a propus-o în repetate rânduri pe Adina Florea la şefia DNA, însă şeful statului s-a opus. DIICOT a rămas, de asemenea, fără şeful numit, odată cu demisia lui Felix Bănilă, căruia preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut să renunţe la funcţie din cauza felului în care a fost gestionat dosarul tragediei din Caracal.

SĂNĂTATEA, O NUCĂ TARE PENTRU GUVERNAREA LIBERALĂ

La fel ca în multe alte domenii, situaţia din Sănătate e departe de a fi roz, iar dincolo de diferitele probleme punctuale de infrastructură, precum construcţia spitatelor regionale, ministrul Victor Costache se află în faţa unor adânci deficienţe structurale ale sistemului de sănătate din România.

Mult trâmbiţatele spitale regionale promise de guvernarea PSD au fost amânate, recent, pentru 2027, în condiţiile în care stadiul lucrărilor este blocat la faza de studii de fezabilitate, iar misiunea guvernului PNL este cea de demarare cât mai urgenţă a licitaţiilor publice pentru începerea construcţiei. Dar dincolo de infrastructură, păstrarea resursei umane în ţară, chiar şi după mărirea salariilor, rămâne o provocare crucială. Aici se adaugă, desigur, şi problema lipsei specialiştilor din mediul rural şi în zonele defavorizate, dar şi lipsa medicamentelor. 

Efectele legii salarizării reprezintă o adevărată „cutie a Pandorei” atunci când privim asupra inechităţilor create între diferite categorii profesionale din domeniul sănătăţii, programul liberal de guvernare accentuând nevoia de acţiune în această problemă. Cu procente sub media europeană de vaccinare a populaţiei, mai ales în cazul copiilor, şi cu medici care acuză întârzierea dozelor de vaccin achiziţionate de ministerul Sănătăţii, acţiunea în domeniul vaccinări reprezintă o prioritate atât pe termen scurt, cât şi în perspectiva următorilor ani. O altă problemă reală rămâne şi dotarea precară a spitalelor de stat.

DEZGHEŢAREA MARILOR PROGRAME DE ÎNZESTRARE ALE ARMATEI

Poreclit de militari „Generalul deşertului”, unul dintre puţinii generali români care au condus personal o luptă în afara ţării (bătălia pentru podul de peste Eufrat în Irak, în 14-15 mai 2004), noul titular al potofoliului de la Apărare, Nicolae Ciucă va avea dificila misiune de a debloca marile programe de înzestrare ale MApN. Asta pentru că, deşi Armata Română are alocat anual un procent de 2 % din buget, MApN nu reuşeşte să cheltuiască banii dedicaţi programelor de înzestrare. Astfel, numai în prezent, programe care valorează în total în jur de 2,5 miliarde de euro sunt blocate pentru că procedurile de licitaţie au fost contestate. Este vorba de cel de dotare cu corvete multifuncţionale pentru Forţele Navale şi de cel pentru achiziţionarea a peste 3.000 de camioane pentru Armată. Tot  „îngheţat” este şi proiectul de modernizare a avioanelor antrenament şi atac la sol IAR 99. MApN are bani şi pentru acest proiect, dar modernizarea efectivă a avioanelor nu a fost demarată cu toate că aceastea sunt foarte importante pentru formarea iniţială a piloţilor de F-16. În plus, ministrul Nicolae Ciucă trebuie să accelereze achiziţionarea a încă 5 avioane de luptă F-16  Fighting Falcon pentru escadrila de la Borcea şi demararea procesului de dotare cu drone moderne de luptă. 

EDUCAŢIA: O CONDUCERE NOUĂ, ACELEAŞI PROVOCĂRI

Noul ministru desemnat să preia portofoliul Educaţiei, Monica Anisie are „moştenire” un sistem de învăţământ învechit, ineficient, inechitabil şi slab calitativ. Subfinanţarea Educaţiei, programa învechită, dar şi abandonul şcolar sunt daor câteva dintre problemele care necesită rezolvare rapidă. Apoi, învăţământul tehnologic a dat bătăi de cap politicienilor care s-au perindat, de-a lungul anilor, la şefia Educaţiei, fiecare dintre aceştia eşuând în revitalizarea acestuia. Lipsa măsurilor viabile pentru elevii vulnerabili şi cei cu cerinţe educaţionale speciale, reprezintă o altă problemă care aşteaptă să fie rezolvată. Grupurile vulnerabile continuă să fie, în mare măsură, dezavantajate educaţional, întâi în şcoală şi apoi, pe piaţa muncii, creându-se astfel un cerc vicios închis. Anul, trecut, circa 80% din tinerii neşcolarizaţi erau romi, din care 38% erau analfabeţi funcţional. Aici intervine segregarea şi discriminarea din şcoli, care trebuie combătute de viitorul ministru. 

Schimbarea curriculei şcolare este o altă problemă. Programele şcolare sunt învechite şi neadaptate cerinţelor de pe piaţa muncii, iar elevii nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional, mai ales că automatizarea este în plin avânt la nivel mondial şi se cer noi abilităţi şi competenţe. Apoi, formarea continuă a cadrelor didactice şi depolitizarea managementului unităţilor şcolare ar trebui să fie prioritare, în condiţiile în care efectele negative ale politizării Educaţiei şi menţinerii în sistem a profesorilor cu note sub 5 la Titularizare s-au transformat în adevărate cangrene. 

FINANŢE: TEODOROVICI A LĂSAT MOŞTENIRE UN DEFICIT URIAŞ, MAI MARE DECÂT ÎNAINTEA CRIZEI

Cea mai mare provocare pentru noul Guvern va fi creionarea proiectului de buget pe anul 2020, pe de o parte pentru că numărul ministerelor este mai mic, iar pe de alta pentru că deficitul bugetar este uriaş.

Aşa că, Ministerul Finanţelor va trebui să diminueze cât de mult va putea cheltuielile publice, inclusiv prin restructurarea ministerului şi a instituţiilor subordonate, dat fiind deficitul uriaş moştenit de la Guvernul Dăncilă, care a depăşit valoarea de 27 de miliarde de lei, fiind mai mare decât cel de dinaintea crizei economico-financiare din 2010.

„Va trebui să pornim de la zero proiectul de buget, pentru că nu putem porni de la cifrele folosite de Teodorovici. Până de curând aveam 28 de ministere, acum avem 16. Ne-am impus să definitivăm proiectul de buget până pe 15 decembrie. Prima prioritate e rectificarea bugetară şi a doua este bugetul”, a declarat noul ministru al Finanţelor, Florin Cîţu.

Ministrul de Finanţe a afirmat că nu este convins că România se poate încadra în ţinta de deficit de 3% pentru acest an, în condiţiile în care execuţia bugetară la nouă luni a arătat un deficit de 2,66% din PIB.

În ce priveşte restructurarea aparatului bugetar subordonat MFP, aceasta vizează inclusiv reorganizarea ANAF, lucru asumat de altfel şi de fostul ministru Eugen Teodorovici, fără a fi fost însă vreodată pusă în practică.

De-a lungul timpului, liberalul Florin Cîţu a lansat mai multe atacuri verbale asupra lui Teodorovici, acuzându-l că a falsificat execuţia bugetară, astfel încât să acopere cheltuielile uriaşe date de creşterea pensiilor şi a salariilor şi colectarea insuficientă de taxe şi impozite de către ANAF, mergând până într-acolo încât a amânat pentru 2019 rambursarea de TVA, pentru a nu majora deficitul pe 2018. 

MUNCĂ: „MOŞTENIREA” MAJORĂRILOR URIAŞE DE SALARII ŞI PENSII

Noul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, va trebui să gestioneze un buget foarte încordat de promisiunile de majorări de salarii şi pensii stabilite prin legile promovate de PSD.

Cea mai stringentă măsură care trebuie clarificată este creşterea salariului minim, proiect pe care Guvernul Dăncilă l-a discutat deja în primă lectură şi l-a lăsat pe masa Guvernului Orban, pentru a fi adoptat. Acesta prevede majorarea salariului minim pe economie cu 100 de lei pe net şi 150 de lei pe net pentru cei cu studii superioare şi minimum un an vechime, de la 1 ianuarie 2020. Noul ministru va trebui să împace angajatorii, care se opun unei noi creşteri a salariului minim, dar şi alegătorii, care aşteaptă o astfel de măsură. 

O altă problemă majoră este continuarea aplicării legii salarizării unitare, în contextul în care anul viitor salariile pentru profesori sunt programate să crească la nivelul stabilit în lege pentru anul 2022. „Sper să reuşească“, a fost urarea fostului ministru al Muncii Marius Budăi.

Totodată, legea pensiilor prevede o majorare cu 40% a punctului de pensie, anul viitor, creştere pe care economiştii şi instituţiile financiare internaţionale o consideră o „bombă“ pentru buget. Noul ministr al Finanţelor Florin Cîţu a declarat că nu ia în calcul amânarea acestei creşteri. Şi Violeta Alexandru susţine că legislaţia va fi aplicată, dar că Guvernul PSD a lăsat deja un „un deficit îngrijorător în bugetul de pensii“, în privinţa căruia va face verificări. 

Noul ministru al Muncii promite de asemenea să majorareze contribuţiile la pensiile private obligatorii Pilon II, după ce Guvernul PSD a redus procentul virat. 

ECONOMIE: CUM REPARĂM DEZASTRUL PROVOCAT DE ORDONANŢA 114

Controversata Ordonanţă 114 a lăsat răni adânci în economie, în special în sectoarele şi pensii, iar repararea acestor măsuri este principala cerere a mediului de afaceri. 

Cristian Păun, profesor de economie la ASE şi consilier al premierului Ludovic Orban, a anunţat deja luni măsurile pe care le va lua noul Guvern pentru peticirea Ordonanţei 114. Mai precis, noul Executiv va elimina supraimpozitarea instituită pe bănci, companii din energie, telecom şi va anula naţionalizarea Pilonului II de pensii, ţinând cont că Guvernul PSD a permis renunţarea la această pensie în favoarea pensiei de stat. Tot în domeniul pensiilor private, Păun a spus că Guvernul PNL va anula cerinţele impuse administratorilor de a majora capitalul social, dar şi măsura reducerii comisioanelor încasate de aceştia din administrarea pensiilor. 

Ordonanţa 114 a impus, de asemenea, preţuri plafonate la gaze naturale şi energie electrică. Comisia Europeană ne-a somat deja şi ne-a solicitat să le anulăm, în caz contrar urmând să deschidă procedura de infringement. Noul Guvern va trebui să liberalizeze piaţa energiei şi să revină la preţuri stabilite de piaţă, ceea ce înseamnă că ne-am putea aştepta la scumpiri.

Dezgheţarea exploatării de gaze din Marea Neagră este o altă temă majoră de gestionat, în contextul în care PSD a adoptat Ordonanţa 114 şi legea offshore, acte normative care au făcut ca producătorii să amâne deciziile finale de investiţii.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite