Casa de Avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, răspunsuri despre rolul avocatului Robert Roşu în retrocedările din Dosarul „Ferma Băneasa”
0
Avocatul Robert Roşu - condamnat la 5 ani de închisoare în Dosarul Ferma Băneasa – nu a redactat contractul de cesiune a drepturilor litigioase încheiat între Remus Truică şi Paul Al României, avocatul fiind doar de faţă la data semnării, susţine Casa de Avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are pe rol, marţi, o contestaţie în anulare declarată de către toţi inculpaţii condamnaţi definitiv în Dosarul Ferma Băneasa, însă motivarea deciziei nu este încă redactată, astfel că procesul – cel mai probabil – se va amâna. La ora publicării acestei ştiri, Curtea Supremă dezbătea prematuritatea depunerii contestaţiei în anulare.
Pe data de 17 decembrie 2020, milionarul Remus Trucă a s-a ales cu o pedeapsă de 7 ani cu executare, Paul Al României cu 3 ani şi 4 luni cu executare, iar oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au fost condamnaţi şi ei la câte 5 ani închisoare cu executare.
Între cei condamnaţi se află şi avocatul Robert Roşu, care a primit o pedeapsă în apel de 5 ani de închisoare, la fond fiind achitat de judecătorii Curţii de Apel Braşov.
Condamnarea lui Robert Roşu a generat proteste în rândul avocaţilor, care spun că avocatul a ajuns după gratii doar pentru că şi-a făcut meseria. Pe de altă parte, procurorii DNA l-au acuzat pe avocatul Robert Roşu de constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la infracţiuni de corupţie.
„Adevărul” a trimis către Casa de Avocatură Ţuca Zbîrcea şi Asociaţii (TZA) o serie de întrebări pentru a lămuri care a fost rolul avocatului Robert Roşu în retrocedările care au făcut ulterior obiectul dosarului 345/64/2016, finalizat la Înalta Curte pe 17 decembrie 2020 cu grele condamnări.
ADEVARUL: Era domnul avocat Robert Roşu partener/asociat/colaborator al Casei de Avocatură „Ţucă Zbârcea şi Asociaţii” în 2008, la data faptelor care au făcut obiectul dosarului 345/64/2016?
Casa de Avocatură Ţuca Zbîrcea şi Asociaţii: Da, era avocat asociat.
ADEVARUL: I-a asigurat domnul avocat Robert Roşu clientului său, Remus Truică, o reprezentare corectă şi completă asupra situaţiei sale juridice, atunci când făcut demersuri pentru retrocedarea Fermei Băneasa către Paul Philippe Al României? Întrebarea este pusă în contextul în care Casa Regală a României a emis un comunicat în care arăta următoarele:
„Nici Majestatea Sa Regele Mihai I al României, şi nici foştii Şefi ai Familiei Regale a Romaniei – Regele Ferdinand I şi Regele Carol al II-lea – nu au recunoscut sau acordat vreodată vreun titlu lui Mircea Grigore Lambrino sau descendenţilor săi.”
Casa de Avocatură Ţuca Zbîrcea şi Asociaţii: În dosarul de revendicare la care faceţi aluzie, Robert Roşu nu a avut calitate de avocat reprezentant al lui Remus Truică. Casa Regală nu are atribuţii de reglementare în materia dreptului de proprietate şi de moştenire, probleme supuse în mod exclusiv legilor emise de Parlamentul României. În condiţiile în care România este republică, descendenţii fostei familii regale pot deţine drepturi de proprietate în aceleaşi condiţii precum oricare alt cetăţean, fără a fi nevoie de aprobarea conducerii Casei Regale.
ADEVARUL: Ce drepturi litigioase urma a fructifica Remus Truică de la Paul Philippe Al României în urma contractului de cesiune redactat de domnule avocat Robert Roşu pe data de 01.11.2006, în condiţiile în care Casa Regală nu-i recunoştea lui Paul Philippe Al României niciun drept de moştenire?
Întrebarea are în vedere următorul pasaj din comunicat DNA din data de 08.05.2016: „Inculpatul Al României Paul Philipe împreună cu inculpatul Truică Remus şi ceilalţi membri a grupului, au ascuns apoi natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea la data de 01.11.2006, a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între Al României Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Truică Remus. În concret, acest contract redactat de Roşu Robert, prevede că Al României Paul Philipe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi „Ferma Băneasa” cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de cca 30 ha)”.
Casa de Avocatură Ţuca Zbîrcea şi Asociaţii: Poziţia Casei Regale asupra acestei chestiuni nu este relevantă. Drepturile dinastice invocate de Casa Regală nu au nicio legătură cu drepturile de proprietate sau de moştenire revendicate de Paul Philippe. Acesta s-a întemeiat pe drepturile recunoscute de legislaţia votată în Parlamentul României. În plus, fragmentul din rechizitoriu citat de dvs. conţine două mari inexactităţi: „1.înţelegerea” respectivă nu a avut o natură „ilicită” câtă vreme s-a întemeiat pe un contract încheiat în mod transparent, niciodată invalidat de vreo instanţă civilă şi 2.respectivul contract nu fusese redactat de Robert Roşu (Robert Roşu i-a certificat doar data semnării).
ADEVARUL: Cum comentează Casa de Avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii următorul fragment din declaraţia de inculpat a lui Paul Philippe Al României cu privire la avocatul Robert Roşu?
Redăm declaraţia din rechizitoriul DNA: „M-a convins Robert Roşu care mi-a spus că am nevoie de un avocat ca ei pentru a câştiga şi că fără ei nu o să obţin nimic. Că am nevoie de un avocat de care oamenii să se teamă, inclusiv la instanţă şi că avocaţii „mici” se tem să lupte cu astfel de oameni puternici. Mi-a spus că au oameni în presă care pot să ajute la imaginea mare care va influenţa decizia la curte. Mi-a spus că Andronic Dan lucrează cu ei şi că are un trust de presă cu 50 de oameni care poate să ne ajute în acest fel. Mi-a spus de asemenea că soţia primului ministru Tăriceanu lucrează la firma lor de avocatură, pe care am şi văzut-o apoi de două ori la sediul firmei de avocatură. A vrut să îmi arate astfel că firma lor este puternică, că la ei lucrează oameni importanţi. Truică a confirmat cele spuse de Robert Roşu”.
Casa de Avocatură Ţuca Zbîrcea şi Asociaţii: Declaraţia lui Paul Philippe este falsă sub aceste aspecte, chestiune demonstrată de celelalte declaraţii de la dosar, inclusiv prin declaraţiile ulterioare ale lui Paul Philippe. Instanţa de fond a concluzionat de altfel în mod ferm că „Roşu Robert Mihăiţă nu a făcut nici un fel de astfel de afirmaţii”. Dl. Robert Roşu nu a făcut decât să arate şi să sublinieze experienţa şi reputaţia sa profesională, precum şi dificultatea juridică a cazului. Revendicarea fostei averi a regelui Carol II a pus probleme juridice deosebit de complexe, a căror rezolvare a necesitat implicarea a zeci de avocaţi. Afirmaţiile cu privire la pretinsele relaţii de colaborare dintre societatea Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi dl. Andronic sau fosta soţie a dlui. Tăriceanu sunt şi ele complet eronate.
ADEVARUL: Paul Philippe Al României a făcut numeroase demersuri în instanţe pentru reconstituirea drepturilor de proprietate cu privire la mai multe imobile. Poate fi considerată un titlu de proprietate decizia 954/14.02.2012 a ICCJ?
Reamintim că respectiva decizie statua, în cadrul unui proces având ca obiect exequator, că tatăl lui Paul Philippe Al României – Mircea Grigore Lambrino – a fost fiul regelui Carol al II-lea. Practic, ICCJ recunoştea o decizie luată de un tribunal din Lisabona, în 1955, dată strict cu privire la filiaţia lui Mircea Grigore Lambrino.
Casa de Avocatură Ţuca Zbîrcea şi Asociaţii: Hotărârea respectivă finalizează un proces de peste 20 de ani, în care se ceruse recunoaşterea hotărârii din 1955 de la Lisabona cu privire la filiaţia lui Carol Mircea Grigore şi paternitatea lui Carol II. România a fost condamnată la CEDO pentru durata excesivă a procedurii din acest dosar. Hotărârea de exequatur priveşte exclusiv raporturile familiale dintre Paul Philippe şi fostul Rege Mihai şi fosta Regină Ana.
Hotărârea din 2012 nu a creat o situaţie juridică nouă, ci doar a confirmat o stare de lucruri deja recunoscută anterior de organele administrative şi instanţele judecătoreşti din România în sensul că Paul Philippe este descendent al Carol II şi titular al drepturilor de retrocedare cu privire la averea lui Carol II. Hotărârea de la Lisabona era oricum recunoscută de drept în România odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. De asemenea, filiaţia este o chestiune de stare civilă, care se dovedea pe baza legii străine. Mai clar, este imposibil ca o anumită persoană să fie recunoscută ca fiu sau nepot al lui Carol II în Portugalia, dar să nu fie recunoscută ca atare în altă ţară.
ADEVARUL Cum comentează Casa de Avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii următorul pasaj extras din rechizitoriu cu privire la activitatea domnului avocat Robert Roşu: „Între documentele ridicate la percheziţia domiciliară desfăşurată la sediul firmei de avocaţi a fost descoperită această decizie din anul 1941 a ICCJ purtând menţiunea «a nu se folosi în nici un proces» ceea ce dovedeşte reaua credinţă a inculpatului Roşu Robert în toate demersurile pe care le-a întreprins, inclusiv pentru punerea în posesie a pădurii Snagov, ascunzând instituţiilor/autorităţilor publice, inclusiv instanţei de judecată, probe esenţiale pentru lămurirea stării de fapt” – rechizitoriu DNA.
Pe 26 noiembrie 1941, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că anumite bunuri imobile nu au aparţinut în mod legal lui Carol al II-lea, obligându-l să le restituie statului. Între aceste bunuri erau şi Pădurea Snagov şi o parte din Fermă Băneasa. După abdicarea lui Mihai I, proprietăţile au trecut în proprietatea statului român.
Casa de Avocatură Ţuca Zbîrcea şi Asociaţii: Hotărârea respectivă este nulă conform prevederilor legii, deoarece nu conţine semnăturile judecătorilor care se pretinde că ar fi emis-o. Documentul despre care se vorbeşte pare că ar fi fost găsit în fondul de arhivă al fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român şi nu există în fondul de hotărâri al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Arhivele Naţionale au refuzat să certifice autenticitatea acestei aşa-zise hotărâri. Reamintim că în noiembrie 1941, România se afla în stare de război şi este puţin probabil ca astfel de chestiuni să se fi putut discuta în mod legitim în acel context.
În plus, condamnarea dlui. Robert Roşu s-a făcut pentru Ferma Regală Băneasa, care nu face obiectul pretinsei hotărâri din 1941. Activele revendicate din averea fostului rege Carol II au fost incluse abia în decretele de naţionalizare din anul 1948, fiind astfel supuse legilor de retrocedare emise de statul român. Acest aspect a fost confirmat de numeroase hotărâri judecătoreşti şi opinii juridice emise în legătură cu această problemă.
Peste toate, analiza unor aspecte de pur drept civil exced competenţele procurorului anchetator, iar rezultatele acestor analize nu sunt susceptibile să antreneze răspunderea penală a avocatului care a afirmat existenţa unor drepturi confirmate de hotărâri judecătoreşti irevocabile.
Se încarcă comentariile...
