Cartea de identitate electronică. Pro şi contra noului tip de document de identitate, ce ar putea fi adoptat din 2018

Noile cărţi de identitate vor avea cip

Intenţia Ministerului de Interne de a introduce, de anul viitor, noile cărţi de identitate cu CIP stârneşte discuţii aprinse. Reprezentanţii societăţii civile cer Ministerului de Interne să renunţe la proiect.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a organizat, miercuri, o dezbatere publică pe tema proiectului de lege privind cartea electronică de identitate, care ar putea asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate. Proiectul de lege nu impune schimbarea cărţii de identitate actuale, astfel că cei care refuză obţinerea cărţii de identitate electronice pot opta în continuare pentru cea simplă. Şi nu vor fi puţini cei care vor refuza un astfel de document, după reacţiile celor care au participat la dezbaterea publică. Proiectul de introducere a cărţilor de identitate cu cip datează încă din 2013, suferind mai multe modificări în obiecţiunilor făcute de societatea civilă.

Nemulţumirile societăţii civile

Chiar dacă au apreciat modificările operate faţă de proiectul iniţial, reprezentanţii societăţii civile prezenţi, miercuri la dezbatere au cerut insistent oficialilor MAI să renunţe definitiv la cărţile de identitate electronice. Argumentele invocate au fost diverse, de la cele de ordin financiar - cheltuielile mult prea mari pentru introducerea acestui model de CI, până la cele de ordin religios.

Pe lângă renunţarea la cărţile de identitate electronice, o parte dintre participanţii la dezbatere au cerut şi eliminarea codului numeric personal. În plus, membrii societăţii civile au acuzat lipsa unui studiu de impact, susţinând că atât dezbaterea, cât şi proiectul în sine sunt inutile.

Ce ar urma să conţină noile acte de identitate

Potrivit proiectului de lege, cartea electronică de identitate va conţine elemente de particularizare şi de siguranţă, datele din formatul tipărit, respectiv numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii, imaginea facială, Codul Numeric Personal şi adresa de domiciliu, precum şi semnătura olografă a titularului; prenumele părinţilor titularului; un certificat şi, după caz, certificate calificate, prevăzute de Legea 455/2001 privind semnătura electronică; datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.

Proiectul de lege acordă posibilitatea eliberării unei cărţi de identitate simple sau a cărţii electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi. Astfel, vor putea fi eliberate cărţi de identitate cu valabilitate de doi ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, cu valabilitate de patru ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani şi cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.

Cartea electronică de identitate ar urma să asigure şi funcţionalitatea cardului de sănătate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberării noului document de identitate, se arată în proiect.  Iniţiatorii proiectului de lege spun că titularul unui document electronic se va putea autentifica online, pentru a beneficia de diverse servicii electronice - bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţionale, ceea ce va conduce la simplificarea interacţiunii cu autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice.