Care sunt pericolele graţierii şi modificării legilor penale

Ministerul Justiţiei a transmis, miercuri, spre consultare, două proiecte de acte normative, între care unul referitor la graţiere, iar celălalt care să pună în concordanţă legislaţia cu deciziile Curţii Constituţionale. Însă primul ar elibera mult prea devreme violatorii, criminalii şi pedofilii, iar cel care propune modificarea legislaţiei atacă instituţia denunţătorului şi redefineşte în favoarea infractorilor abuzul în serviciu.

Sub pretextul că penitenciarele sunt suprapopulate şi că CEDO ameninţă România cu amenzi uriaşe, guvernanţii se pregătesc să lase în libertate mii de puşcăriaşi, unii dintre ei foarte cunoscuţi opiniei publice, alţii mai puţin cunoscuţi, dar care au ajuns după gratii pentru viol, pedofilie sau crimă.

Astfel, miercuri în jurul prânzului, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică două proiecte de ordonanţă de urgenţă – unul referitor la graţierea pedepselor cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv, iar altul care modifică anumite prevederi ale legislaţiei penale, cum ar fi infracţiunea de abuz în serviciu.

Cele două proiecte de acte normative au fost trimise spre consultare şi către CSM, Înalta Curte şi Parchetul General, anunţa miercuri-dimineaţă ministrul Florin Iordache, după o şedinţă de Guvern atipică la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis. „Am o premieră astăzi, este prima dată când particip la o şedinţă de Guvern. Am decis în această dimineaţă să fac o vizită domnului prim-ministru. Am avut o discuţie foarte aplicată şi cu concluzii consensuale”, a declarat Klaus Iohannis. Ulterior acesta a mărturisit că a discutat cu premierul despre cele două acte normative convenind să le pună în dezbatere publică. Aşa s-a aflat că Ministerul Justiţiei vrea să dezincrimineze faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei, iar pedeapsa pentru aceste fapte scade de la 7 ani la doar 3 ani, sau amendă. Foarte important, acţiunea penală în cazul abuzului în serviciu se pune în mişcare doar la plângerea părţii vătămate. Proiectul propune şi modificarea legislaţiei în privinţa denunţătorilor. Denunţul va fi valabil şi va putea fi probă într-un dosar penal doar dacă va fi făcut în termen de cel mult şase luni de la săvârşirea faptei.

Cine va beneficia de graţiere

La rândul lui, proiectul de graţiere prevede graţierea integrală a pedepselor de până la 5 ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a persoanelor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.

Legea graţierii nu va şterge însă cazierele judiciare şi nici nu va anula procesele. „Practic, de această ordonanţă vor beneficia toţi cei care au săvârşit o faptă anterior datei de 18 februarie 2017, indiferent dacă sunt cercetaţi sau nu. În momentul în care respectivii sunt prinşi, iar faptele sunt cercetate, instanţa va aplica o pedeapsă. Dacă sunt sub 5 ani şi se găsesc într-una dintre situaţiile acoperite de graţiere, instanţa aplică pedepsele şi constată că sunt graţiate. Mai exact, toate anchetele vor merge înainte pentru că doar instanţa poate constata că faptele respective se supun graţierii“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocatul Daniel Fenechiu.

Criticile DNA

Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat dur proiectul de graţiere, arătând că printre beneficiari sunt şi cei condamnaţi pentru corupţie. 

„Remarcăm faptul că, între infracţiunile graţiate se regăsesc abuzul în serviciu (sub toate formele sale) şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie“, precizează DNA. În cazul evaziunii fiscale, DNA a remarcat că sunt excluse de la graţiere doar cele mai simple forme de evaziune. „Cele cu adevărat grave (art. 9 din L 241/2005) sunt graţiate în totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de corupţie, pentru că multe persoane cercetate pentru infracţiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane ştiu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au nici un motiv să denunţe mita“, mai arată DNA. DNA critică şi modificările aduse legislaţiei penale. Referitor la abuzul în serviciu, DNA arată că limita de 200.000 de lei nu are nicio legătură cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. „Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate“, se precizează într-un comunicat al DNA.

De asemenea, fracţionarea unor achiziţii publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei, atrage atenţia DNA, împiedică tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu. Totodată, faptele săvârşite în materia achiziţiilor directe, al căror prag este de 30.000 euro, ar rămâne în afara răspunderii penale.

Ce spun experţii în Drept

Judecătorul Cristi Danileţ afirmă că demersurile Ministerului Justiţiei nu se justifică şi nici nu vor avea consecinţe benefice. „Ordonanţele nu sunt constituţionale, ar fi trebuit ca aceste modificări să se facă doar prin lege. Nu există nicio urgenţă care să justifice aceste ordonanţe. Nu vor rezolva nimic, vor fi eliberaţi din penitenciare câteva mii de deţinuţi, dintre care mulţi se vor întoarce. (...) Dacă în nota de fundamentare se vorbeşte de suprapopularea penitenciarelor, graţierea pedepselor cu suspendare nu era o urgenţă“, a explicat Cristi Danileţ, fost membru al CSM.

Acesta a criticat şi modificările aduse articolului care pedepseşte abuzul în serviciu. „Limita de 200.000 de lei prejudiciu mi se pare imensă, ar fi trebuit să fie mult mai mică. Punerea în mişcare a acţiunii penale la plângerea părţii vătămate nu este în regulă. De foarte multe ori, cei care fură bani publici sunt şefii instituţiilor. Cum să facă plângere împotriva lor?“, a mai spus magistratul.
În opinia avocatului Daniel Fenechiu, demersurile Ministerului Justiţiei sunt cu „dedicaţie“. „Prin aceste ordonanţe se încearcă scoaterea basma curată a mai multe personaje. Se încearcă graţierea celor care au săvârşit abuz în serviciu, este vorba de primari mai ales. Cel care se va opune acestor ordonanţe vor fi extrem de nepopulari în partidele din care fac parte“, a spus Daniel Fenechiu.

Acesta avertizează că acestea ar putea să nu fie singurele modificări. „Reglaje fine“ ar putea fi făcute în Parlament, cu scopul favorizării altor personaje aflate în conflict cu legea. Critici dure au venit şi din partea asociaţiilor profesionale ale magistraţilor. Asociaţia VeDemJust afirmă în mod categoric: OUG privind graţierea e neconstituţională, inoportună şi nu va rezolva problemele sistemului penitenciar.

Cum pot scăpa criminalii, tâlharii şi violatorii

Textul Ordonanţei de Urgenţă privind graţierea prevede că pot scăpa de jumătate de pedeapsă mai multe categorii de condamnaţi, fără a stipula restricţii. Astfel, graţierea unei jumătăţi de pedeapsă se aplică „persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani“. Pentru acest alineat nu sunt enumerate excepţii. Cu alte cuvinte, condamnaţii pentru viol, pedofilie, crimă, tâlhărie sau alte infracţiuni violente pot beneficia de reducerea la jumătate a pedepsei dacă au peste 60 de ani sau au în întreţinere minori sub 5 ani.

Nicuşor Dan: În mod nemaiauzit, legea graţiază pedepsele cu suspendare

„PSD a scos proiectele de ordonanţe de urgenţă care modifică legile justiţiei, în urma presiunii publice şi politice, exercitate inclusiv de USR. Textele lor confirmă toate suspiciunile: Liviu Dragnea şi PSD urmăresc să scape de consecinţele propriilor lor fapte. De exemplu, în mod excepţional şi nemaiauzit, legea graţiază pedepsele cu suspendare, adică pedeapsa lui Liviu Dragnea din dosarul Referendumul”, arăta Nicuşor Dan, preşedintele USR la scurtă vreme de la punerea în dezbatere publică a celor două proiecte de acte normative. Liderul USR mai susţine că unul dintre posibilii beneficiari ai graţierii ar mai fi Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul ICA. Liderul PSD Liviu Dragnea ar scăpa de majorarea pedepsei în caz de recidivă în dosarul „Bombonica“. De asemenea, din sarcina acestuia va dispărea infracţiunea de abuz în serviciu deoarece în dosarul în care este judecat, prejudiciul a fost estimat la 100.000 de lei.

Fostul vicepremier şi ministru de Interne Gabriel Oprea este urmărit penal pentru abuz în serviciu în dosarul „Girofarul“, după ce a folosit ilegal echipaje ale Poliţiei Rutiere pentru deplasări. Oprea ar putea scăpa de acuzaţii. Prejudiciul din acest dosar din acelaşi motiv ca Dragnea: prejudiciul este mai mic de 200.000 de lei, cât prevede proiectul de ordonanţă al ministrului Justiţiei, Florin Iordache, pentru incriminarea abuzului în serviciu.
Judecat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în dosarul retrocedării ilegale a Pădurii Snagov, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu va beneficia de graţiere. Asta pentru că faptele pentru care este incriminat sunt pedepsite cu mai puţin de 5 ani de puşcărie.

Udrea, Bica, SOV, Oprea, Şova

Dacă ordonanţa va fi adoptată, printre cei care vor scăpa de dosare se numără: fostul deputat Elena Udrea, acuzată de abuz in serviciu în dosarul Gala Bute, în urma unui denunţ făcut de Gheorghe Nastasia, fostul secretar general al Ministerului Turismului şi Dezvoltării, fosta şefă DIICOT, Alina Bica, denunţată de foştii săi colegi procurori cărora i-ar fi cerut să ceară condamnare cu suspendare pentru omul de afaceri Ovidiu Tender, fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, denunţat de o avocată în dosarul Cet-Govora, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, care a denunţat la DNA mituirea lui Bogdan Olteanu pentru ca acesta să determine numirea lui Liviu Mihaiu în postul de guvernator al Deltei Dunării, fostul vicepremier Gabriel Oprea, denunţat de funcţionarii din cadrul Ministerului de Interne în dosarul Limuzina, Ludovic Orban, denuntat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, care a spus că fostul lider PNL i-a cerut 50.000 de euro pentru a-şi plăti apariţiile televizate.

Proteste în ţară

Câteva sute de bucureşteni au ieşit să protesteze faţă de Ordonanţa de urgenţă privind graţierea. Aceştia s-au strâns în Piaţa Universităţii în jurul orei 18.00, iar la 19.30 au plecat spre Guvern pentru a continua protestul. Cei mai mulţi manifestanţi au fost tineri care au scandat împotriva PSD şi a Guvernului Grindeanu. „Guvernare, nu eliberare!“ a fost scadarea preferată a acestora. Şi în oraşe ca Timişoara, Iaşi şi Cluj-Napoca au ieşit oamenii să protesteze faţă de demersul Guvernului.  

Klaus Iohannis: „Sunt doi elefanţi în încăpere“

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut din nou Opoziţie. Miercuri-dimineaţă, şeful statului a mers intempestiv la Palatul Victoria, înaintea şedinţei de guvern. Întrebat când a aflat că şeful statului va sosi la Palatul Victoria, premierul Sorin Grindenau a spus: „Am aflat în momentul în care se apropia de Guvern“. Întrebat dacă a aflat prin SMS, aluzie la modul în care Iohannis i-a confirmat că îl acceptă ca premier, Grindeanu a răspuns: „Nu. Am aflat de la cei care asigură paza“. Potrivit Constituţiei, preşedintele poate participa la şedinţe de guvern în care se discută chestiuni de politică externă sau de ordine publică, iar o lege a graţierii ţine exact de ultimul domeniu.

Ajuns la Palatul Victoria, preşedintele a discutat, separat, timp de 20 de minute cu premierul Sorin Grindeanu şi cu ministrul Justiţiei Florin Iordache pe tema graţierii şi amnistiei, după ce, cu o seară înainte, presa scrisese că Guvernul se pregăteşte să adopte prin ordonanţă de urgenţă modificări importante la legislaţie penală. Apoi, premierul l-a invitat pe şeful statului să prezideze şedinţa de Guvern.

Iohannis şi Grindeanu au ţinut scurte discursuri de politeţe, fără a pomeni nimic de graţiere sau amnistie, după care premierul a rugat presa să părăsească sala, conform obiceiului. Iar când povestea părea că se încheie cu o pace tacită, a intervenit Iohannis. „Aş mai vrea să spun câteva lucruri înainte ca presa să părăsească sala“, a spus şeful statului. Avea să urmeze punctul culminant. „Cunoaşteţi povestea, că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Ei bine, sunt doi elefanţi: ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor penale. Evident că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni. Domnul prim-ministru s-a angajat ca graţierea şi amnistia să nu fie băgate peste noapte în nicio şedinţă de Guvern, iar când lucrurile vor fi clarificate să fie date spre consultare tuturor entităţilor prevăzute de lege: CSM, organizaţiei judecătorilor şi opiniei publice. Este obligatoriu să discutăm aceste chestiuni“, a spus Iohannis, timp în care premierul îşi apăsa pixul în palmă.

După mai bine de o oră, preşedintele Iohannis a plecat la Cotroceni, pentru o întâlnire anuală cu ambasadorii, iar premierul a venit la conferinţa de presă obişnuită, alături de ministrul Justiţiei, Florin Iordache. În faţa jurnaliştilor, premierul a recunoscut că există două proiecte de modificare a legislaţiei penale, însă a insistat că ele oricum n-ar fi fost adoptate în şedinţa de miercuri.

„Pe ordinea de zi n-au existat aceste proiecte, cu prezenţa sau neprezenţa domnului preşedinte Iohannis, nu s-ar fi discutat. Dar pot să vă mai spun ceva: conform Constituţiei avem voie să dăm graţiere şi amnistie? Da. Deci nu sunt împotriva legii. Nefiind pe ordinea de zi pe care am avut-o de miercuri în mapa de lucru, nu puteam să adoptăm lucruri pe puncte suplimentare, repet, cu prezenţa sau fără prezenţa preşedintelui“, a spus Grindeanu. Problema cu ordinea de zi a fost frecventă în timpul Guvernului Ponta, când Executivul trimitea ordinea de zi jurnaliştilor, dar, în şedinţă, premierul mai venea şi cu o ordine de zi suplimentară, unde, de obicei, se regăseau proiectele cu probleme. În schimb, Grindeanu a oferit jurnaliştilor ordinea de zi abia după începutul şedinţei de guvern, astfel încât nu ştim ce a urmărit cu adevărat Guvernul.

Reacţia Opoziţiei

Principalele partide din Opoziţie, PNL şi USR, au reacţionat prompt după ce Guvernul a anunţat că pune în dezbatere publică ordonanţa privind graţierea. „Românii nu-şi doresc scăparea hoţilor. Dacă şi-ar fi dorit aşa ceva, PSD ar fi trecut graţierea şi amnistia în programul electoral prezentat în campania electorală“, a declarat preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan. Totodată, Turcan a subliniat că PSD nu trebuie să abuzeze încrederea dată de români pe 11 decembrie: „Atragem atenţia că o lege a amnistiei şi a graţierii, dată pe furiş, ar fi un abuz de încredere, un act de favorizare a infractorului. Ar fi un atac la adresa poporului, care vrea să vadă dreptate, nu decizii pentru scăparea infractorilor“. De asemenea, liderul USR a precizat că social-democraţii vor să scoată politicienii lor din puşcărie.

„Liviu Dragnea şi PSD urmăresc să scape de consecinţele propriilor lor fapte. De exemplu, în mod excepţional şi nemaiauzit, legea graţiază pedepsele cu suspendare, adică pedeapsa lui Liviu Dragnea din dosarul Referendumului“, a spus Nicuşor Dan.

Amnistia mascată era pregătită pentru miercuri

Ordonanţa graţierii şi cea care redefineşte mai multe infracţiuni de corupţie în favoarea inculpaţilor erau pregătite pentru a fi votate în şedinţa de Guvern de miercuri, prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis reuşind să împiedice adoptarea celor două acte normative. Proiectul ordonanţei privind graţierea conţine două articole care fac referire la data de miercuri, respectiv la cea de luna viitoare. „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică numai faptelor comise până la data de 18.01.2017“, se arată la articolul 6 din proiectul de ordonanţă privind graţierea, ale cărui dispoziţii ar fi intrat în vigoare de miercuri într-o lună.

„Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 18.02.2017“, prevede articolul 7. Premierul Sorin Grindeanu a negat că Guvernul intenţiona să adopte cele două proiecte de ordonanţă în şedinţa de Guvern de miercuri. „Nu a existat niciun fel de intenţie de a fi pe ordinea de zi aceste proiecte, cu sau fără prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. Nu a schimbat prezenţa preşedintelui absolut nimic. Azi am avut o şedinţă de guvern ordinară“, a ţinut să sublinieze premierul Sorin Grindeanu, la finalul şedinţei de miercuri.

Cu binecuvântarea lui Dragnea

Potrivit unor surse din PSD, cele două proiecte de ordonanţă au fost finalizate, cu o seară înainte, la Ministerul Justiţiei, însă draftul proiectului a venit de la partid. Decizia de a fi adoptate miercuri a fost luată de liderii PSD şi în contextul absenţei preşedintelui partidului, Liviu Dragnea, plecat în SUA până duminică. Cu toate astea, mai multe surse din PSD au explicat că premierul Sorin Grindeanu şi ministrul Justiţiei Florin Iordache nu au acţionat fără consimţământul lui Liviu Dragnea, unul dintre beneficiarii proiectului de ordonanţă care redefineşte mai multe fapte de corupţie. Întrebat de „Adevărul“ privind intenţia PSD de a promova un proiect al amnistiei şi graţierii, Dragnea a răspuns: „Nu ştiu. Întrebaţi la ministrul Justiţiei“. Invitat la ceremonia de învestire a preşedintelui american Donald Trump, premierul Sorin Grindeanu nu a plecat împreună cu Liviu Dragnea, ci la o zi după, tocmai pentru că intenţia sa era de a conduce şedinţa de Guvern de miercuri. Grindeanu a avut programat cursa aeriană spre Washington, la ora 12.30, imediat după şedinţa de Guvern.