Care sunt probele care l-au înfundat pe Liviu Dragnea

Care sunt probele care l-au înfundat pe Liviu Dragnea

Liviu Dragnea FOTO David Muntean

Preşedintele celui mai puternic partid din România, Liviu Dragnea, a fost găsit vinovat de Curtea Supremă că a coordonat un sistem de fraude electorale. El a fost condamnat la închisoare cu suspendare. În ciuda sentinţei, politicianul are dreptul să candideze pentru noi demnităţi şi să ocupe  funcţii în aparatul de stat.

Ştiri pe aceeaşi temă


Preşedintele PSD, Liviu Dragnea (54 de ani), a fost condamnat definitiv vineri la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul”, pentru faptele comise în campania pentru demiterea lui Traian Băsescu, din 2012.

Completul de cinci judecători de la Curtea Supremă a mărit perioada de încercare, de la 3 la 4 ani. Potrivit sentinţei, suspendarea dată în cazul condamnării este valabilă şi pentru pedepsele accesorii. Astfel, Dragnea are în continuare dreptul de a alege, de a fi ales, şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Concret, politicianul a fost găsit vinovat de folosire a influenţei de secretar general al PSD, în scopul obţinerii de foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru Uniunea Social Liberală - din care PSD făcea parte. „Folosul necuvenit” îl reprezintă îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute ilegal. „Adevărul” vă prezintă care sunt probele în baza cărora a fost condamnat Dragnea, potrivit primei sentinţe a Curţii Supreme.

Tombolele electorale

O adresă semnată de Liviu Dragnea, din 13 iulie 2012, trimisă către organizaţiile judeţene şi primarilor PSD a fost considerată de magistraţi drept mijloc interzis de lege pentru a obţine voturi. În acest act, Dragnea arăta că miza sa era obţinerea unei prezenţe la urne, pe 29 iulie 2012, de peste 60%. „Organizarea în fiecare localitate, cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale, a unei tombole cu premii la care vor participa alegătorii care s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012”, se arăta în adresă. Politicianul le-a trimis şi regulamentul de organizare al evenimentelor şi le mai cerea să încheie acorduri cu mass-media pentru organizarea unor tombole şi concursuri prin care să promoveze prezenţa la urne în ziua votului, iar extragerea câştigătorilor să se facă în ziua referendumului, doar dacă au votat. Liderul PSD solicita ca pe 29 iulie să se organizeze noi evenimente, unde accesul urma să fie condiţionat de dovada participării la vot. Dragnea şi-a dat seama că măsura este ilegală, aşa că pe 14 iulie a trimis o nouă adresă în care cerea anularea evenimentelor: „întrucât există riscul interpretării forţate a legislaţiei în vigoare prin care aţi putea fi expuşi unor atacuri în justiţie din partea adversarilor politici”.

SMS-urile penale

Pentru ziua referendumului, Dragnea a pregătit funcţionarea unui sistem informatic complex, la care aveau acces un număr restrâns de persoane, aşa-numiţii „coordonatori judeţeni” sau „coordonatori”. Era vorba de un program informatic care permitea schimburi de SMS-uri, în timp real şi între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat „1855”, ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr. Pe scurt, activiştii PSD din secţiile de votare trimiteau din oră în oră SMS-uri către acest număr, privind prezenţa la vot.

Liderii PSD aveau acces la aceste date şi vedeau unde sunt secţiile cu prezenţă slabă. Pe de altă parte, de la sediul PSD se dădeau ordine prin intermediul unor SMS-uri, şi se cerea creşterea numărului de votanţi prin folosirea de mijloace interzise de lege.

Aproximativ 30 de SMS-uri au fost transmise în ziua votului din sediul PSD către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid. În cazul unor SMS-uri, reprezentanţii din secţiile de votare trebuiau să întocmească liste cu persoanele care nu îşi exercitaseră dreptul la vot până la aceste momente, pe care trebuiau să le comunice militanţilor PSD şi PNL, aceştia urmând a se deplasa acasă la cetăţeni pentru a-i determina să participe la vot.

Unul dintre drepturile fundamentale, încălcat

Astfel s-ar fi încălcat dreptul unor persoane cu privire la protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. „Pentru fiecare SV (Secţie de votare –n.r.) se va face urgent o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot.” (ora 15.20.30), „PSD-SG: Coordonatorii PSD şi PNL de la fiecare secţie de votare să meargă acasă la familiile care nu au venit la vot şi să le aducă să voteze!”. (ora 16.47), „Oamenii noştri din secţiile de votare pot afla repede cine sunt cei care nu au ieşit la vot. Dar trebuie să meargă la ei acasă să îi aducă să voteze!” (ora 16.51), sau „PSD-SG: Mobilizaţi toţi membrii PSD şi PNL, daţi fiecăruia lista cu cei care nu au votat, să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze, nu să-i aştepte la SV!”. (ora 17.37). ;

 Punct final: 29 de persoane, găsite vinovate

În total, opt judecători de la Curtea Supremă au decis în faza de fond şi apel a procesului că Dragnea este vinovat. Completul de judecată care a da sentinţa definitivă, pe 22 aprilie, a fost format din Livia Stanciu (preşedinte), Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglimbea şi Francisca Vasile. Completul care a dat prima sentinţă în dosar, pe 15 mai 2015, a fost format din Corina Jîjîie (preşedinte), Lavinia Lefterache şi Lucia Rog.

Din cele 75 de persoane trimise în judecată de DNA în octombrie 2013 – alături de Liviu Dragnea au fost acuzaţi preşedinţi şi membri ai unor comisiii de votare - 29 au fost găsite vinovate, iar 46 au fost achitate. Două persoane, Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ, membri ai  Secţiei 105 din Piatra Olt au fost condamnate definitiv pe 2 iulie 2014, după ce şi-au recunoscut faptele de la primul termen al procesului. Majoritatea pedepselor date în cazul celor găsiţi vinovaţi a fost de 2 ani cu suspendare.

Un caz aparte este cel al primarului liberal din Bragadiru (Teleorman), Daniel Răboj, care a primit o pedeapsă de 6 luni cu suspendare în acest dosar. El a fost acuzat că i-a mituit pe mai mulţi membri ai comisiei de supraveghere a votului, printre care şi un membru PDL, să nu semnaleze fraudele de la vot.

Cazul Vili Stan

Preşedintele Secţiei de votare din Suraia (Vrancea), Vili Stan, a fost găsit vinovat pentru complicitate la fraude electorale cu urna mobilă şi agresarea jurnalistei Mădălina Burlan, care scris despre neregulile din secţia de votare din Vrancea. El este singurul acuzat din acest dosar care a primit o condamnare cu executare: 1 an şi 10 luni. Cele mai mari pedepse s-au dat în cazul Secţiei de votare 287 din Suraia (Vrancea), unde DNA a constatat mai multe nereguli cu urna mobilă şi falsuri pe lista permanentă. Membrii Secţiei au primit câte trei ani cu suspendare.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările