Care sunt consecinţele majorării cotei unice cu 4% şi a TVA-ului, cu 5%

Finanţatorii externi nu impun măsuri concrete, dar incapacitatea Executivului de a reduce cheltuielile i-a făcut pe reprezentanţii Fondului să propună majorarea cotei unice cu 4% şi a TVA cu cel puţin 5%. Firmele şi plătitorii de impozite vor fi nevoiţi să suporte din propriul buzunar ineficienţa guvernării. Investitorii vor gândi de zece ori înainte să vină în România.

FMI a cerut majorarea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%/ Vlădescu: Nu au fost propuneri în acest sens

Guvernul are pregătite două variante pentru majorarea TVA

Vlădescu: Nu există propunerea de creştere a TVA la 25%

România iese din recesiune, dar nu şi din criză

Datoria publică, paşi mari şi siguri

Guvernul a pierdut încrederea finanţatorilor externi după un an de la semnarea acordului stand-by, ca urmare a incapacităţii de a reduce cheltuielile publice. Obosit de promisiunile repetate ale autorităţilor, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a recomandat, în cadrul negocierilor pentru eliberarea celei de-a cincea tranşe din împrumut, majorarea taxelor şi a impozitelor ca ultimă soluţie de limitare a deficitului bugetar, potrivit unor surse participante la dezbateri.

Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) ar putea fi majorată cu trei puncte procentuale, într-o primă etapă, ajungând astfel la 22%. Surse guvernamentale susţin că acest lucru s-ar putea întâmplă chiar de la 1 iulie 2010.

Această soluţie este şi la îndemâna Guvernului, care a demonstrat în ultimele douăsprezece luni că este incapabil să reducă personalul bugetar, dar şi să direcţioneze eficient tipurile de ajutoare sociale. Negocierile dintre delegaţia FMI şi autorităţile române nu s-au încheiat, iar concluziile oficiale ale evaluării acordului stand-by nu au fost prezentate încă.

Constrânşi de cifre

„FMI nu poate impune o măsură cum este cea de majorare a taxelor. Până la momentul încheierii acordului, fiecare măsură se negociază", a declarat, pentru „Adevărul", consilierul personal al premierului, Andreea Vass. Aceasta a precizat că, pentru evitarea creşterii fiscalităţii, Guvernul va trebui să-i convingă pe reprezentanţii FMI că este capabil să limiteze cheltuielile bugetare.

Or, autorităţile au arătat contrariul. În primul trimestru al acestui an, factura curentă a statului a crescut cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Deşi s-a reuşit o reducere a cheltuielilor de personal, cele cu bunurile şi serviciile au scăzut nesemnificativ. Pentru respectarea ţintei de deficit în primul trimestru, au fost sacrificate investiţiile.

Astfel, cheltuielile de capital au scăzut cu peste 36% faţă de anul trecut. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, declara în urmă cu un an că FMI este mult mai flexibil în impunerea condiţiilor din actualul acord stand-by, faţă de cele anterioare, iar măsurile pe care va trebui să le ia Guvernul sunt unele „soft". Luni, oficialul guvernamental se plângea că fără o majorare a deficitului bugetar nu se pot face investiţii şi, pe cale de consecinţă, nu se poate „da drumul" la economie.

Impotenţă recunoscută

Reprezentanţii Guvernului au început să recunoască, rând pe rând, că măsurile adoptate de Executiv nu au avut rezultatul convenit cu FMI.

„Legea reorganizării agenţiilor guvernamentale şi cea a salarizării unitare au fost aplicate doar parţial. 36.000 de disponibilizări nu reprezintă un val de restructurări bugetare. Guvernul reacţionează foarte lent", a declarat Vass. Deşi anunţate cu surle şi trâmbiţe acum un an, standardele de cost în urma cărora urmau să se facă „marile" reduceri bugetare nu sunt gata nici astăzi. Iar fără standarde de cost nu se pot face reduceri, mai ales în administraţia locală, unde autorităţile spun că ar exista loc de disponibilizări. Miniştrii Cabinetului ar trebui să prezinte astăzi un plan de reducere a costurilor la nivelul fiecărui minister.

Contribuabilii, loviţi în plin

Efectele negative ale majorării celor mai importante taxe din Codul Fiscal vor fi semnificative. Acestea vor fi resimţite mai ales de populaţia activă, plătitoare de taxe şi impozite, dar şi de mediul de afaceri autohton. Nu în ultimul rând, investitorii străini vor primi un semnal negativ, nu atât legat de nivelul celor două taxe importante, cât de lipsa de predictibilitate a sistemului fiscal. Cel puţin în privinţa TVA, oamenii de afaceri sunt convinşi că orice majorare va produce inflaţie, temere împărtăşită şi de BNR.

„Firmele îşi mai pot recupera TVA, chiar dacă va fi de 25%. Cei afectaţi vor fi cumpărătorii, care vor asista la scumpirea produselor din rafturile magazinelor", este de părere preşedintele Agrofarm, Ştefan Poienaru. Opinia acestuia este confirmată şi de omul de afaceri Viorel Micula.

„Obligatoriu vom asista la majorări de preţuri la absolut orice. Or, dacă vor creşte preţurile, vor scădea şi vânzările. În România, toată lumea vrea să mărească taxele, dar nu se gândeşte nimeni că astfel de măsuri vor alunga investitorii, care se vor muta în alte ţări", consideră preşedintele European Drinks.

Mediul de afaceri ar suporta mult mai greu o creştere a cotei unice, considerată în acest moment unul dintre puţinele avantaje ale fiscalităţii româneşti. „Mărirea cotei unice este descurajantă pentru noi. Firma noastră obişnuieşte să reinvestească profitul, dar majorarea acesteia cu cinci puncte procentuale va îngreuna acest lucru. Este prea mult", subliniază Poienaru.

Din rău în mai rău

FMI va revizui negativ estimările de creştere economică pentru acest an. O corecţie a fost deja făcută, de la creşterea anunţată în decembrie anul trecut - de 1,3% - la 0,8%.

Una dintre probleme este că bugetul pe acest an a fost construit pe o prognoză mult prea optimistă, ceea ce va afecta şi mai mult nivelul încasărilor. Ultimele declaraţii oficiale nu exclud o creştere economică negativă şi în 2010. Şeful Finanţelor a declarat luni că acest scenariu „este unul dintre rezultatele analizei" cu cei de la FMI.

Nivelul de 25% este pragul maxim al TVA din UE şi îl aplică numai Danemarca, Ungaria şi Suedia. Polonia are TVA de 22%, în timp ce Bulgaria şi Cehia s-au oprit la 20%.

Mai multe taxe şi impozite

Pe lângă majorarea TVA şi a cotei unice, Guvernul lucrează şi la lărgirea bazei de impozitare, respectiv creşterea taxelor pe tranzacţiile imobiliare şi impozitarea produselor de lux. Taxa pe pârloagă şi introducerea forfetarului sunt alte măsuri pe masa Cabinetului.

Vor aduce aceste măsuri mai mulţi bani la buget?

Majorarea TVA şi a cotei unice ar putea aduce, în mod normal, mai mulţi bani la bugetul statului. Nu trebuie să uităm însă că aceste măsuri atrag automat după sine o schimbare a masei impozabile: consumul va scădea, iar multe dintre veniturile obţinute în România vor fi trecute în zona gri.

Va putea compensa această majorare reducerea numărului de plătitori de taxe? Dacă consumul de bunuri şi servicii s-ar menţine, spre exemplu, la nivelul din trimestrul întâi, iar TVA ar urca la 25%, statul ar putea colecta din TVA în fiecare trei luni cu aproape 2,4 miliarde de lei mai mult, adică 9,94 miliarde de lei. Presupunând că TVA va creşte de la 15 mai, până la finele anului, statul ar putea colecta din taxarea consumului 24,85 miliarde de lei, cu aproape şase miliarde de lei mai mult.

10 miliarde de lei - scenariul cel mai optimist

Şi majorarea cotei unice la 20%, ca impozite pe profit, salarii, venit şi câştiguri din capital, ar putea aduce mai multe venituri la bugetul general consolidat. Asta numai în condiţiile în care mulţi dintre români nu vor apela la diverse mijloace pentru a nu-şi declara veniturile, reducând astfel masa impozabilă.

Presupunând că acest lucru nu s-ar întâmpla, deşi este greu de crezut, şi că veniturile din impozitul pe profit, salarii, venit şi câştiguri de capital s-ar menţine în fiecare trimestru la nivelul din primele trei luni, o cotă unică de 20% ar aduce cu 4,43 miliarde de lei mai mult la buget.

În total, cele două majorări de taxe ar aduce în buzunarul statului, până la finele anului, 47,056 miliarde de lei, şi nu 36,657 miliarde de lei.

Dacă masa impozabilă s-ar menţine şi în următoarele trimestre la nivelul celei din primele trei luni din 2010, iar majorările ar fi aplicate de la 15 mai, veniturile totale la bugetul general consolidat ar fi la finele anului de 157,55 miliarde de lei. Rămâne de văzut câţi români nu-şi vor masca veniturile, câţi nu vor consuma mai puţin şi cât îşi vor stăvili guvernanţii pofta de a cheltui.

Cine va fi afectat

Creşterea TVA
- Toţi consumatorii de produse şi servicii, pentru că preţurile vor creşte proporţional cu majorarea taxei pe valoarea adăugată.
- Comercianţii, care vor fi nevoiţi să-şi reducă din cotele de profit.
- Salariaţii, cărora li s-ar putea reduce veniturile (odată cu fondurile de salarii) pentru ca angajatorii să suporte sarcina fiscală suplimentară.
- Bugetul de stat, pentru că la rambursările de TVA sumele datorate companiilor vor fi mai mari.

Creşterea cotei unice
- Investitorii de pe pieţele financiare, mai exact cei care câştigă venituri din tranzacţiile pe bursă şi din dobânzile pe depozitele bancare.
- Toate companiile profitabile, pentru că impozitul pe profit ar creşte, odată cu cota unică, de la 16% la 20%.
- Angajaţii cu salarii mici, pentru că discrepanţa dintre veniturile lor şi cele mari va continua să crească, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani.
- Practicanţii de profesii liberale (medici, avocaţi, notari, contabili etc.), pentru că sumele prelevalate de stat din veniturile lor vor fi mai mari.