Cărbunele şi uraniul României, foste uriaşe atuuri strategice

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
s

Pe vremea când România a luat marea decizie de a închide principalele sale mine de cărbune, tendinţa europeană – devenită mai apoi linie politică prioritară – a început să fie în favoarea protecţiei din ce în ce mai ample a mediului, desfiinţând treptat industriile poluante în speranţa secretă că ele se vor transfera în bloc la nedezvoltaţii planetei.

Acolo se mutaseră deja cei care doreau să profite de vidul legislativ şi de aviditatea unor conducători locali lipsiţi complet de scrupule.

Treptat – şi foarte rapid în unele cazuri – în Europa s-a dezvoltat un sistem legislativ din ce în ce mai sever în urma presiunilor exercitate de partidele politice din zona ecologistă, cele care înregistrau cea mai importantă creştere în opţiunile de vot ale populaţiei din statele UE, totul culminând cu marile decizii cuprinse în documentele aprobate de liderii europeni în linie cu Agenda de la Paris. Au fost decise obiective din ce în ce mai ambiţioase, s-a supralicitat din ce în ce mai mult pe această linie care a devenit oficial poziţia de europeană de corectitudine politică. S-a ajuns extrem de departe, chiar la rezoluţii ale Parlamentului European cerând – fără niciun fel de şansă reală de aplicare, dar dorind să demonstreze propagandistic că şi acolo se gândeşte corect pe mulţi bai europeni – interzicerea din 2035 a producţiei de maşini pe benzină şi motorină.

Imposibil, au demonstrat imediat economiştii. Imposibil şi complet aiuristic, au comentat ei văzând deciziile succesive ale Rusiei care, cum anunţă şeful agenţiei internaţionale pentru energie, se pregăteşte intens pentru mişcarea finală, deja invocată de Putin zilele trecute la Summit-ul BRICS, adică schimbarea completă a sensului exporturilor energetice ale Rusei şi  focalizarea acestora către ţările membre ale asociaţiei respective şi către multiplii parteneri din Organizaţia de cooperare de la Şhanghai.

Pe cale de consecinţă, Uniunea Europeană est confruntată acum cu perspective unei amplificări brutale a crizei energetice în ceea ce înseamnă aprovizionarea cu gaze, petrol şi cărbune, strategic vitale pentru orizontul imediat de timp, adică asigurarea necesarului pentru consumul populaţiei în iarna acestui an. Plus, ar spune unele serviciile de informaţii, cu deosebire cele militare, nevoia de a păstra intacte şi chiar de a suplimenta stocurile strategice şi cele destinate acoperirii unor situaţii de criză majoră.

În contextul inversărilor multiple de situaţii generate iniţial de conflictul din Ucraina dar extinse la relaţiile politice şi economice ale sferei occidentale cu cei care, în estul euro-asiatic, devin adversari geostrategici, Uniunea Europeană este nevoită, cu inima cernită dar fără speranţa că ar mai exista o altă posibilitate, să anunţe că, provizoriu, este gata să renunţe la interdicţiile din cadrul Planului pentru Energie Verde şi să autorizeze o reîntoarcere la folosirea cărbunelui. 

Dar, cum spunea un proverb francez,  „durează doar ceea ce e provizoriu” prima întrebare este cât ar trebui să dureze exceptarea de la reguli. Nimeni nu ştie şi, de fapt, nimeni nu mai îndrăzneşte să zică ceva precis. Ceea ce ne aduce să reamintim ceea ce spunea Maurice Chapelan: „Dacă eroarea nu este altceva decât un adevăr provizoriu, de ce oare adevărul n-ar fi o i eroare durabilă?”. Aşa ar putea fi interpretată decizia UE de a renunţa treptat şi consistent la exploatarea cărbunelui din resurse proprii, bazându-se doar pe importuri.

Iată cum a scăzut – şi cât de rapede – producţia de cărbune în UE şi cum, pe cale de consecinţă, a crescut dependenţa de surse externe – de Rusia, în cazul în care ne interesează acum.

aa
aaaaaaaaaaaaaaaa
aa

Ok, politic totul era corect. Numai că, în faţa realităţii, principiile politice cedează, fie şi temporar, revenind acceptabilă folosirea centralelor pe cărbune şi fiind încurajată extensia activităţii centralelor nucleare. Decizia UE este a de a căuta – temporar, repet acest lucru – alternative fosile la tăierea importurilor de gaz rusesc dar, au subliniat imediat oficialii Comisiei, asta nu va schimba cu nimic obiectivele climatice pe termen lung.” Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la apariţia unei situaţii de urgenţă în UE.., Cu fiecare mişcare pe care o observăm  din partea administraţiei Putin de a ordona scăderea foarte bruscă a exportului de gaze naturale, trebuie să luăm câteva măsuri foarte importante, dar toate acestea sunt temporare”  - a spus Elina Bradram, director ad interim pentru probleme internaţionale şi finanţare în domeniul climatic.

Direcţiile pe care se acţionează acum sunt clare şi favorizează două domenii în care producători naţionali ar putea să devină producători europeni de importanţă strategică: exploatarea rezervelor de cărbune şi uraniu. Primul domeniu este evident, al doilea a revenit în atenţie inclusiv în Germania care, cum anunţă unele surse, ar putea renunţa- tot provizoriu – la ţinta asumată de a desfiinţa în orizontul imediat toate centralele nucleare. Drept care reprezentatul Agenţiei internaţionale pentru energie spunea: „În lumina interesului reînnoit pentru rolul energiei nucleare în tranziţia energetică curată, subliniem nevoia de a face noi investiţii ca şi în redeschiderea unor centrale de converse a uraniului”.

Consecinţa imediată este că se estimează o creştere a preţului cărbunelui deoarece importurile din Rusia în UE sunt blocate de sancţiuni. Dar se estimează şi o creştere imediată de investiţii în securizarea şi optimizarea producţiilor naţionale acolo unde au mai rămas mine funcţionale, de cărbune şi uraniu deopotrivă.

Sigur, ne bucurăm că deja România este scutită de probleme deoarece exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, cum ne spunea primul nostru ministru general şi doctor în ştiinţe, ne face independenţi energetic şi ne îndepărtează de zona de riscuri în care alunecă multe dintre marile economii europene, în frunte cu Germania sau Italia, spre exemplu. Cu toate acestea, mă gândesc ce-ar fi însemnat ca, în locul închiderii brutale a minelor de cărbune şi trimitere acum în faliment a Companiei naţionale  a uraniului politicienii noştri, ajutaţi poate de unităţi profesioniste de analiză de risc şi prospectivă, ar fi decis să le pună în conservare în ipoteza în care ar fi putut să apară un asemenea moment de criză majoră.

Cine a făcut-o, are acum şansa să joace economic şi politic atuurile respective, obţinând (sau condiţionând politicos şi delicat) o poziţie de forţă în absolut orice negocieri, pe absolut orice temă viitoare.

Dacă. În caz că.

Dacă nu şi nu, iată, la nivelul anului trecut, ţările care ar putea intra în competiţia nou redeschisă în domeniul cărbunelui:

EURACOAL statistics | the voice of coal in Europe
EURACOAL statistics | the voice of coal in Europe

În cazul producţiei de uraniu, dependenţa europeană este totală şi asta o face să fie strategic vulnerabilă de surse externe:

Uranium Production Figures

Uranium Production Figures, 2012-2021

(Updated June 2022)

Production from mines (tonnes U) 

Country 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Kazakhstan 21,317 22,451 23,127 23,607 24,689 23,321 21,705 22,808 19,477 21,819 Namibia 4495 4323 3255 2993 3654 4224 5525 5476 5413 5753 Canada 8999 9331 9124 13,325 14,039 13,116 7001 6938 3885 4693 Australia 6991 6350 5001 5654 6315 5882 6517 6613 6203 4192 Uzbekistan (est.) 2400 2400 2400 2385 3325 3400 3450 3500 3500 3500 Russia 2872 3135 2990 3055 3004 2917 2904 2911 2846 2635 Niger 4667 4518 4057 4116 3479 3449 2911 2983 2991 2248 China (est.) 1500 1500 1500 1616 1616 1692 1885 1885 1885 1885 Inda (est.) 385 385 285 385 385 421 423 308 400 615 Ukraine 960 922 926 1200 808 707 790 800 744 455 South Africa (est.) 465 531 573 393 490 308 346 346 250 385 Iran (est.) 0 0 0 38 0 40 71 71 71 71 Pakistan (est.) 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 USA 1596 1792 1919 1256 1125 940 582 58 6 8 Brazil 326 192 55 40 44 0 0 0 15 0 Czech Republic 228 215 193 155 138 0 0 0 0 0 Romania 90 77 77 77 50 0 0 0 0 0 France 3 5 3 2 0 0 0 0 0 0 Germany 50 27 33 0 0 0 0 0 0 0 Malawi 1101 1132 369 0 0 0 0 0 0 0 Total world 58,493 59,331 56,041 60,304 63,207 60,514 54,154 54,742 47,731 48,303 tonnes U3O8 68,974 69,966 66,087 71,113 74,357 71,361 63,861 64,554 56,287 56,961 % of world demand 94% 91% 85% 98% 96% 93% 80% 81% 74% 77%

* Data from the World Nuclear Association. NB: the figures in this table are liable to change as new data becomes available. Totals may not sum exactly due to rounding. 


Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite