Un elev de 14 ani a murit ieri la banchetul său de absolvire a clasei a 8-a! Acolo, la masă, sub privirea colegilor, profesorilor şi părinţilor. Era seară şi seara trebuia să se termine cu o petrecere frumoasă pentru că peste 5 zile urma sa susţină examenele naţionale. Când a venit ambulanţa şi medicii au constatat că băiatul se afla în stop cardio respirator, au început manevrele de resuscitare pe care le-au continuat până la spital, iar după câteva ore au declarat neputincioşi decesul. Sunt extrem de rare cazurile când un copil de 14 ani nu răspunde la manevre. Dar dacă e prea târziu...

Am citit toate informaţiile din presă de la medici, poliţişti şi martori cu speranţa că voi afla următoarea precizare „imediat unul dintre profesori/ospătari a constatat starea de inconştienţă şi a început procedura de resuscitare”. Dar nu am găsit. Ceea ce mă duce cu gândul trist şi nenorocit că nu au existat manevre de resuscitare până la venirea ambulanţei, că nimeni nu a făcut asta. Erau cel puţin 10-15 adulţi. Şi un elev de 14 ani putea să facă dacă era instruit. Mi-e foarte greu să cred că niciunul nu a reacţionat sau nu a ştiut cum să reacţioneze, pentru că doar câteva secunde sunt esenţiale. Chiar dacă ambulanţa a sosit de la aproximativ 500 de m, mă întreb dacă în acest timp, copilul nu ar fi putut fi salvat?

Sunt unele decese inevitabile, dar am toată credinţa că altele se pot preveni. Ştiu că în unele şcoli există regulamente şi unele firme de transport turistic obligă profesorii însoţitori să deţină un curs de prim ajutor, în situaţia excursiilor cu elevii. Nu am nicio certitudine, dar am îndoieli că, spre exemplu, li se cere în cadrul autorizaţiei ISU pentru restaurante, barmanilor sau ospătarilor să aibă un astfel de curs. Sau celor din cluburi unde sunt sute, mii de petrecăreţi. Având săptămânal de lucru cu zeci şi sute de clienţi se pot întâmpla incidente de la stop-cardio respirator la blocarea căilor respiratorii în timpul mesei (nu amintesc de combinaţia cu alcool). Cât de greu este să înveţi câteva manevre care pot salva vieţi? Mai jos în videoclip putem privi explicaţiile paramedicilor în 3 minute.

Zilele trecute pe autostrada spre Piteşti am solicitat unei doamne dintr-o benzinărie (a doua în care am oprit) un medicament pentru nevralgie. Nu doar că am primit într-o manieră politicoasă şi zâmbitoare dar am citit pe insignă, sub numele acesteia „oferă prim ajutor”. Dom'le, am simţit că trăiesc normalitatea. Am plecat bucuros. În sfârşit, cineva tratează cu seriozitate viaţa. Că nu există medicamente spre vânzare prin benzinării mi se pare iarăşi o imprudenţă.

Când vom înţelege că avem obligaţia de a învăţa măsurile de prim ajutor pentru a salva vieţi, că nu sunt doar nişte proceduri banale, ne vom da seama cât de uşor putea salva vieţi. Şi chiar vom salva. Pe de altă parte, am asistat la exerciţii de alarmă-incendiu în şcoli, au fost tratate cu neseriozitate. Mi-aş fi dorit să constat mai multă eficienţă. Am văzut în Japonia nu exerciţii, ci cutremure reale filmate şi modul exemplar de comportament al elevilor. Fără telefoane mobile, elevii s-au adunat într-un loc bine stabilit. Ce păcat că nu suntem japonezi. Nu-mi pot imagina un incendiu într-o şcoală, liceu sau la metrou. Zilnic încerc să văd un angajat Metrorex care cel puţin să aibă rolul de a îndruma lumea, să îi înveţe, să indice că se circulă pe banda din partea stângă, iar dacă eşti leneş la 7 dimineaţa stai pe dreapta. Ar putea elibera căile de intrare/ieşire. Şi mai grav. Haosul din metrou este nu doar ridicol, cât şi criminal. Metroul este sufocant şi pentru că în fiecare staţie e umplut cu toate felurile de societăţi comerciale, de la fast-food-uri la chioşcuri, magazine, tarabe cu sucuri, covrigi, fuste, chiloţi şi sutiene. De ce oare la 7 dimineaţa oamenii sunt dornici să-şi cumpere brăţări şi şosete ieftine şi blochează traficul, n-am înţeles. Mi-e dor de un primar care să le închidă şi să aerisească spaţiul din staţii. Dumnezeu nu ne va feri de un dezastru uman cu pierderi de vieţi omeneşti. Şi va fi prea târziu.

Insist că fiecare profesor, fiecare elev mai mare şi fiecare lucrător în restaurant ar trebui să înveţe şi să exerseze cel puţin trimestrial tehnicile de prim ajutor! Când putem reveni la normalitate, la sănătate şi decenţă? Se învaţă în 3 minute! Priviţi!

P.S. tânărul era chiar din satul în care s-a născut Constantin Noica. Oare ce-ar fi comentat Noica pe Facebook?