Campanie antiromânească în Timocul Bulgăresc

Ziarul regional din Vidin a preluat un articol antiromânesc, publicat în 1928

Nu doar Serbia încearcă să asimileze minoritatea românească din Valea Timocului, dar şi Bulgaria. Românii din Timocul Bulgăresc, care nu sunt recunoscuţi de autorităţile de la Sofia, au fost, recent, ţinta unui nou atac.

Ziarul regional din Vidin continuă campania antiromânească, declanşată, în ultima perioadă, în zona Timocului Bulgăresc, pe fondul lipsei de reacţie a Bucureştiului. În numărul din 17-20 februarie 2013, ziariştii bulgari au preluat un articol publicat în 1928, în care se neagă originea românească a populaţiei din Timocul Bulgăresc,  potrivit Romanian Global News. 

În acea perioadă, statul bulgar a desfăşurat o amplă campanie de asimilare a populaţiei româneşti. Astfel, din statisticile bulgare au dispărut, peste noapte, zeci de mii de etnici români.

Două state, aceeaşi teorie mincinoasă

Strategiile de asimilare a populaţiei româneşti pe teritoriul statelor unde se întinde Valea Timocului, Bulgaria şi Serbia, par trase la indigo. Autorităţile de la Belgrad invocă, pentru a nu recunoaşte comunitatea românească, teoria falsă potrivit căreia locuitorii Văii Timocului ar fi o populaţie străveche sârbească. La rândul lor, bulgarii susţin că românii/vlahii din Timocul Bulgăresc ar avea origini bulgare. Mai mult, autorităţile sârbe au inventat şi un alfabet vlah, cu caractere slavone, pentru a şterge mai repede originea românească a etnicilor vlahi/români din Timoc.

Falsificatorii istoriei din cele două ţări au găsit o explicaţie (comună) şi pentru faptul că populaţia din acest areal geografic foloseşte limba română.
Populaţia din Timoc ar fi migrat, în timp, pe celălalt mal al Dunării, unde ar fi învăţat româneşte. Ulterior, aceasta s-ar fi întors în locurile de baştină, fără a mai folosi însă limba bulgară, respectiv, sârbă.
Aceste teze nu sunt acceptate în mediul ştiinţific (bulgar, sârbesc sau românesc), ci sunt folosite doar de politicienii de la Sofia şi Belgrad, pentru a încearca manipularea istoriei.

Datele istorice contrazic politicile asimilaţioniste

Înainte să înceapă campania de asimilare masivă a etnicilor români din Timoc, statul bulgar recunoştea această minoritate etnică. Astfel, în anul 1926, statisticile din Bulgaria consemna prezenţa a 83.746 de români, conform datelor de recensământ.

La recensământul din 1934, autorităţile bulgare au şters din statistici mare parte a populaţiei româneşti. Pentru a reuşi acest lucru, recenzorii statului bulgar, care au acţionat în regiunile cu populaţie preponderent românească, au completat fişele de recensământ cu numele bulgarizate ale locuitorilor. Astfel, dacă la recensământul din 1920 în Vidin erau declaraţi 42.414 de români, la cel din 1934 au fost consemnaţi numai 1.213. La Plevna, în 1926 erau 14.505 români, iar în 1934, numai 23. De asemenea, la Vrata, de la 11.709 români, s-a ajuns, în 1934, la 39.

O falsificare similară a datelor de recensământ s-a petrecut şi în Serbia, continuând şi în prezent. În 1895, în Serbia de sud-est (Timoc) erau declaraţi 159.510 de români. În 1921, conform primului recensămtului iugoslav, nu a mai fost declarat niciun român, apărând însă o nouă etnie: cea vlahă (valahă), cu 142.773 de suflete. În 1953, apar în statistici doar 36.728 de vlahi, iar în 1961, doar 1.369 de vlahi.

Românii, primii locuitori ai Văii Timocului

Timocul sau Valea Timocului este regiunea situată în nordul peninsulei Balcanice (în estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei), de-a lungul văii râului Timoc şi în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din judeţele sârbeşti Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zajecar, precum şi regiunea bulgară Vidin.

Uneori, regiunea este numită Tribalia, după “Tribali”, o ramură a dacilor din antichitate care a trăit în nord-vestul Bulgariei de azi. În această regiune trăieşte o importantă comunitate românească, numită de către slavi drept „vlasi” (valahi, vlahi).

Sursă: Wikipedia