Camelia Bogdan cere Curţii Supreme să-i apere reputaţia de magistrat: „Pune într-o lumină nefavorabilă credibilitatea unui stat de drept, în ansamblul său”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti cere Curţii Supreme să-i apere reputaţia, după ce CSM a respins solicitarea sa. Ea a făcut plângeri al DNA şi ANI. Magistratul arată că adevărata miză a cercetării sale disciplinare este anularea sentinţei din dosarul ICA – Dan Voiculescu, în care a decis confiscarea a 60 de milioane de euro.

Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti a reacţionat după ce Consiliul Superior al Magistraturii i-a respins cererea de apărare a reputaţiei profesionale şi după anunţul că Inspecţia Judiciară a pornit o cercetare disciplinară împotriva sa. Toate cererile au legătură cu dosarul în care a dat decizia de condamnare la 10 ani a lui Dan Voiculescu şi confiscarea a 60 de milioane de euro.

Potrivit unor surse judiciare, Camelia Bogdan a făcut trei demersuri: cere Curţii Supreme să anuleze deciziaCSM prin care nu i-a fost apărată reputaţia, a sesizat Agenţia Naţională de Integritate şi a făcut o completare la  plângerea penală depusă la DNA.

CSM nu i-a apărat reputaţia după ce a fost denigrată

24 martie 2016 Consiliul Superior al Magistraturii a respins cu majoritate de voturi, cererea de apărare a reputaţiei profesionale depusă de judecătoarea Camelia Bogdan, ea explicând în faţa membrilor CSM că a fost atacată în mai multe rânduri în diverse publicaţii care au pus în discuţie soluţii dispuse de ea, cea mai criticată fiind decizia prin care a cerut recuperarea prejudiciului în dosarul ICA în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare.
Camelia Bogdan le-a cerut atunci mai multor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să se abţină de la judecarea cererii sale de apărare a reputaţiei profesionale, pe motiv că aceştia s-ar afla în incompatibilitate şi nu ar putea fi obiectivi. La vot, doar judecătoarea Mona Lisa Neagoe s-a abţinut, deşi Bogdan a cerut ca şi Marius Tudose, Alexandru Şerban, Adrian Bordea, Norel Popescu şi Corina Dumitrescu să facă acelaşi lucru.

Plângerea judecătoarei

„Vă solicit prin prezenta anularea actului administrativ atacat şi pronunţarea unei noi decizii prin care Plenul CSM să apere reputaţia profesionale a judecătorului Camelia Bogdan şi a sistemului judiciar în ansamblul său, deoarece utilizarea sintagmei de << magistrat executant >> pune într-o lumină nefavorabilă prestanţa şi credibilitatea unui stat de drept, în ansamblul său”, arată Camelia Bogdan în cererea prealabilă depusă la CSM. Potrivit procedurii, solicitarea prealabilă a fost adresată CSM, care urmează să o înainteze Curţii Supreme împreună cu tot dosarul.

Membru CSM, nevalidat de Senat

Motivul 1: Judecătorul Norel Popescu a fost validat de Senat, în funcţia de membru al CSM,  abia pe 4 aprilie 2016 şi nu ar fi trebui să participe la şedinţa din 24 martie 2016. Ar fi un motiv de nulitate absolută necondiţionată.
„Plenul CSM să decidă de îndată dacă şi în ce măsură se impune anularea tuturor deciziilor pronunţate de Plenul/Secţia de Judecători în compunerea cărora a fost inclus domnul judecător Norel Popescu, cu titlu prioritar cele pronunţate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor, fiind periculos pentru orice Stat de drept ca cererile referitoare la cariera unui magistrat să fie decise de către un complet în mod nelegal constituit”, arată Camelia Bogdan.

Procurorii care au părăsit sala la dezbateri

Motivul 2: În timpul dezbaterii cererii de apărare, atunci când judecătoarea îşi susţinea opiniile, doi membri ai CSM, procurorii Emilia Gavadia şi Bogdan Gabor au părăsit sala CSM. Detaliile apar în înregistrarea video a şedinţei, pe care Camelia Bogdan o solicită ca probă. S-ar fi încălcat principiul continuităţii dezbaterilor.

„Pe cale de consecinţă, având în vedere că magistraţii care au făcut parte din Plenul Consiliului Superior al Magistraturii aveau obligaţia să delibereze şi să se pronunţe în condiţiile art. 395 – 405 – Codul de procedură civilă, nu au fost prezenţi toţi la deliberare şi la pronunţare, iar, după cum se poate observa din caseta care conţine înregistrarea şedinţei, această obligaţie a fost încălcată, acest aspect conduce la nulitatea absolută a hotărârii pe care am contestat-o”, susţine Camelia Bogdan.

Secretul deliberării, încălcat

Motivul 3: S-ar fi încălcat secretul deliberării. Motivul: la deliberare au rămas în sala CSM atât secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii şi alte două persoane din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.

„În măsura în care s-ar invoca aspectul că membrii CSM nu au deliberat în mod efectiv, ci doar au semnat buletinele de vot, vă reamintesc că sunt indicii care ar putea justifica începerea unei cercetări disciplinare de către inspectorii CSM: pentru magistratul de scaun Camelia Bogdan, în cauza nr. 6191/IJ/3659/DIJ/2015 s-a început cercetarea disciplinară pentru  abaterea disciplinară prevăzută de art. 99, lit. t – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (constând în exercitarea exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă)”, arată Camelia Bogdan.

I-a recuzat pe inspectori

Judecătoarea arată în solicitare că în cazul său de la Curtea de Apel Bucureşti s-ar fi scurs date despre ea către publicaţii şi site-uri controlate de Dan Voiculescu, sau afliliate trustului Intact. Ea a arătat Antena 3 a dat ştirea că Inspecţia Judiciară a demarat o anchetă împotriva sa, iar ea a fost anunţată după mai multe zile.
„Precizez că am  formulat  prin prezenta o cerere de recuzare împotriva
inspectorilor Aida Oana Popescu şi mariana Ecaterina Mirea , care au dispus cu rea-credinţă începerea şi instrumentarea cercetării disciplinare împotriva mea”, arată Camelia Bogdan.
O altă cerere a fost adresată şefei Secţiei a II-a din cadrul Curţii de Apel Bucureşti căreia i-a arătat că a cerut  Inspectiei Judiciare suspendarea oricăror cercetări disciplinare începute împotriva sa.

„Investigaţia“ lui Mugur Ciuvică

Camellia Bogdan a sesizat pe 11 aprilie 2016 Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Motivul: modul în care se derulează cercetarea disciplinară a Inspecţiei Judiciare împotriva sa. Inspecţia s-a autosesizat în urma unor articole de presă publicate de Antena 3 şi un site afiliat trustului Intact.
Autosesizarea IJ a avut la bază o „investigaţie jurnalistică“ realizată de Mugur Ciuvică, care susţine că judecătoarea a participat , în calitate de lector,  la un seminar susţinut de APIA – aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Pentru participarea sa, Bogdan a primit 10.000 de lei, bani care erau consemnaţi public în declaraţia de avere. Ciuvică arăta că judecătoarea nu ar fi fost imparţială în proces, deoarece Ministerul era parte vătămată în dosarul ICA. La rândul său, Bogdan a cerut CSM să-I fie apărată reputaţia. Ea a arătat că nu a fost în conflict de interese, şi că banii pe care i-ar fi primit nu proveneau de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împrumut contractat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Sesizarea ANI

Camelia Bogdan arată că în momentul în care a participat la seminar, ANI a arătat că nu este nicio incompatibilitate. Ea a depus o solicitare la ANI.

„Resping cu vehemenţă orice insinuare cu privire la vreun potenţial interes pe care l-ar fi avut fostul reprezentant al Ministerului Agriculturii de a mă contacta ca lector în cadrul acestui seminar: vă reamintesc că datoria pe care acesta o avea la persoana condamnată de mine este supusă executării silite prin poprire pentru recupearea sumei de 60.482.615 euro care vor ajunge în conturile părţii civile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin privatizarea frauduloasă a Institutului de Chimie Alimentară”,  Camelia Bogdan.

„Vă rog de asemenea să binevoiţi a-mi aproba respectuoasa rugăminte de a dispune comunicarea de către reprezentanţii Direcţiei Juridice dacă există cadrul legal în care Inspecţia Judiciară să solicite să fiu sancţionată de către Secţia pentru Judecători Comisia disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru vreo potenţială stare de incompatibilitate/conflict de interese în absenţa constatării acestor incidente de integritate de către Agenţia Naţională de Integritate, astfel cum rezultă din cuprinsul rezoluţiei de începere a cercetării disciplinare derulate împotriva mea”, mai arată judecătoarea.

Totodată,  ea a  solicitat ca verificările să fie comunicate şi Ministerului Justiţiei, pentru a fi avute în vedere în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie şi Comisiei Europene, pentru a fi avute în vedere în cadrul MCV.

Sesizarea DNA

În plângerea făcută la DNA, Camelia Bogdan susţine că adevărata miză a campaniei deschise împotriva sa este rejudecarea dosarului ICA- Dan Voiculescu.

„Cu deosebit respect, vă rog a binevoi să dispuneţi verificarea amănunţită a împrejurărilor derulării cercetării  cercetării disciplinare împotriva mea, deoarece faptele ce mi se impută aduc atingere principiului securităţii hotărârilor judecătoreşti rămase definitive (existând posibilitatea exercitării căii de atac a revizuirii sau chiar şi a contestaţiei în anulare, dacă s-ar modifica intempestiv textul care prevede termenul de la care curge data de introducere a căii de atac, dar şi a revizuirii după vreo condamnare planând asupra inspectorilor care derulează cercetarea judiciară împotriva mea indicii privind săvârşirea vreunor potenţiale infracţiuni de abuz în serviciu şi favorizarea infractorului)”, arată Camelia Bogdan.

În plângerea depusă la CSM, Camelia Bogdan arată că modul în care s-a făcut comunicarea în cazul său a fost defectuoasă,şi că mai multe date confidenţiale s-au scurs către mass-media. Ea l-a acuzat pe purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Bucureşti ar fi făcut mai multe declaraţii care nu ar fi corespuns realităţii.

Altă plângere: tergivesarea confiscării

La începutul lunii, Judecătoarea Camelia Bogdan a făcut o plângere la DNA împotriva preşedintelui Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei şi a unor inspectori din cadrul Inspecţiei Judiciare. Magistratul susţine că aceştia ar fi vinovaţi de infracţiunea de abuz în serviciu şi favorizarea infractorului
Judecătoarea arată în plângerea penală că totul a început sub forma unor impedimente ce au survenit pe parcursul punerii în executare a  ordinului de indisponibilizare în vederea confiscării sumelor de bani din decizia de condamnare a lui Dan Voiculescu, privind suma de 60 de milioane de euro.
În final, Inspecţia Judiciară a  deschis  trei cercetări disciplinare în doar 10 zile. Intenţia ar fi fost de a  tergiversa confiscarea dispusă în cazul Dan Voiculescu.


 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite