UPDATE Dosarul penal de mărturie mincinoasă al lui Tăriceanu a fost amânat două luni. Unul dintre judecători s-a pensionat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tariceanu/ Curtea Suprema/Foto Adevrul
Tariceanu/ Curtea Suprema/Foto Adevrul

Curtea Supremă a amânat luni, pentru 21 ianuarie, judecarea apelului DNA în dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost achitat în primă instanţă pentru mărturie mincinoasă.

UPDATE Luni, la primul termen al procesului, instanţa a constatat că unul dintre judecătorii din completul de cinci care judecă apelul în acest dosar a depus la CSM cerere de pensionare, dosarul fiind amânat pentru luna ianuarie.

***

La sfârşitul lunii mai, magistraţii de la Curtea Supremă l-au achitat cu unanimitate pe şeful Senatului în procesul în care fusese acuzat de săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă. Procurorii DNA ceruseră o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare, susţinând că Tăriceanu nu ar fi spus adevărul sau tot ce ştia, în 2016, atunci când a fost audiat în calitate de martor în dosarul privind retrocedarea Fermei Băneasa şi a unei suprafeţe din pădurea Snagov.

Potrivit motivării, publicate la sfârşitul lunii septembrie, Preşedintele Senatului a fost achitat pe temeiul că „fapta nu este prevazută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovaţia prevazută de lege", deşi apărătorul lui Tăriceanu ceruse achitarea pe motiv că „fapta nu există”.

Cum a funcţionat prezumţia de nevinovăţie

Judecătorii de la Curtea Supremă au motivat decizia de achitare în acest caz, deoarece, dacă şeful Senatului ar fi ştiut de faptele din dosarul „Ferma Băneasa" şi ar fi declarat tot, s-ar fi autoincriminat. Tăriceanu a fost audiat în calitate de martor în dosarul în care erau vizaţi mai mulţi foşti colaboratori ai acestuia, printre care consultantul Tal Silberstein, afaceriştii Moshe Agavi şi Dan Andronic, sau fostul sau consilier guvernamental, Marius Marcovici. 

„Dacă inculpatul ar fi avut, într-adevăr, o relaţie cu membrii grupului calificat de procuror că fiind infracţional şi ar fi cunoscut activitatea acestora, intermediind întâlniri cu alţi politicieni aflaţi în conducerea statului după încetarea mandatului sau, politicieni cu care membrii grupului ar fi dorit să între în contact în vederea realizării scopului pentru care s-ar fi constituit grupul, iar inculpatul ar fi cunoscut scopul acestui grup (aşa cum rezultă din partea expozitivă a rechizitoriului), este evident faptul că, dacă ar fi făcut declaraţii de recunoaştere, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton s-ar fi autoincriminat", se arată în motivarea instanţei.

Instanţa a avut în vedere faptul că, în baza Articolului 6 din Convenţia Drepturilor Omului, orice persoană împotriva căreia există suspiciuni de vinovăţie beneficiază de dreptul la tăcere şi de dreptul de a nu se autoincrimina.

Astfel, fiind obligat să declare adevărul în calitate de martor, dacă ar fi confirmat că ştie despre ceea ce a declarat mincinos în opinia Parchetului, declaraţia sa l-ar fi expus unor sancţiuni penale", se arată în motivarea Curţii Supreme.

Istoricul dosarului

Potrivit DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu ar fi făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată. 

Totodată, anchetatorii mai arată că „prin declaraţiile mincinoase date în cauză” ca martor Tăriceanu a urmărit favorizarea celor cercetaţi în dosar (Truică Remus, Tal Silberstein, Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei), „cu care avea şi are în continuare relaţii personale apropiate, rezultă şi din poziţia sa publică, exprimată atât înaintea audierii sale, cât şi ulterior, preluată de mass media, din care rezultă că avea cunoştinţă despre faptele pentru care aceste persoane sunt cercetate, cunoscute în spaţiul public conform propriei afirmaţii”.

Procurorul DNA a susţinut că inculpatul Călin Popescu Tăriceanu a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului în 8 împrejurări. „Obligaţia de a fi onest i-a fost total străină, indiferent în ce calitate a fost audiat, martor sau inculpat. A ştiut că nu spune adevărul atunci când a fost audiat. Apreciem că există dovezi asupra săvârşirii faptei de mărturie mincinoasă, vinovăţia inculpatului reieşind din declaraţiile celorlalţi martori, a căror credibilitate nu a fost pusă la îndoială. În rechizitoriu există interceptări şi înscrisuri care susţin acuzaţiile", a declarat procurorul de caz în pledoaria finală în faţa judecătorilor.

Pe de altă parte apărătorul preşedintelui Senatului a susţinut că „întreg rechizitoriul este o fabricaţie, fără nicio bază factuală”, şi că „toate probele administrate în faţa instanţei nu susţin aceste acuzaţii”. La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că „toate declaraţiile mele au fost făcute sincer, cu buna credinţă şi cu dorinţa ca procurorul să ştie ceea ce ştiu şi eu. Din păcate, acuzaţiile se bazează pe mistificări, contradicţii grave, ce abundă în rechizitoriu”. Mai mult, acesta a adăugat că „faptul că am fost târât în acest proces mi-a afectat imaginea, familia şi este regretabil că s-a ajuns la aceste situaţii în care vorbim de alte intenţii decât aflarea adevarului“.

Cererea de ridicare a imunităţii

Judecarea apelului de astăzi începe în contextul în care Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut săptămâna trecută ridicarea imunităţii parlamentare a lui Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Senatului este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de o firmă austriacă pentru a interveni pentru încheierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite