Bulgaria întră şi ea în lupta cu firmele care produc alimente pentru Est, la standarde mai proaste

Bulgaria a cerut Uniunii Europene (UE) eliminarea ''standardelor duble'' folosite de companiile alimentare care vând produse de o calitate variabilă sub aceeaşi marcă în regiunile din estul şi vestul blocului comunitar. Astfel, a fost emis un aviz în care se arată că astfel de diferenţe calitative sunt necinstite şi problema "ar putea fi rezolvată foarte curând", a afirmat Vera Jourova, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen.

"Standardele duble la produsele alimentare din UE au făcut ca 100 de milioane de persoane (din estul UE) să se simtă ca aborigenii", a afirmat la Sofia premierul bulgar Boyko Borissov, la o conferinţă dedicată protecţiei consumatorului.

"Mi-ar fi foarte ruşine dacă aş fi în locul acestor producători şi lanţuri de magazine. Pare că au ruşine? Cine este acel tip deştept din Europa care a decis că bebeluşii bulgari preferă uleiul de palmier în locul laptelui", s-a întrebat retoric oficialul bulgar.

Premierul Bulgariei, care deţine preşedinţia rotativă a blocului comunitar în perioada ianuarie-iunie 2018, a anunţat că la următoarea reuniune de la Sofia din iunie vor fi servite alimente provenite din supermarketurile bulgare.

"Unitatea UE înseamnă un singur standard", a afirmat Boyko Borissov.

Cu ceva timp în urmă, Comisia Europeană (CE) a anuţat că demarează în această luna o campanie de testare a produselor de pe piaţă pentru a combate dublul standard de calitate pe care îl aplică marile companii din industria alimentară şi nu numai când este vorba de produsele livrate către diversele state membre.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, cu sprijinul statelor membre şi mai multe organizaţii interesate, finalizează o metodologie comună de testare şi va coordona o campanie de verificare concentrată asupra produselor alimentare. Controalele vor fi „esenţiale pentru a ajuta autorităţile naţionale să aplice normele UE”, arata CE.

Aceste controale vin după ce Comisia a pus la punct un regulament care sancţionează dur producătorii care scot aceleaşi produse, dar la calităţi diferite pe pieţele din Est faţă de cele din Vest. Respectivele companii vor fi amendate cu cel puţin 4 la sută din cifra anuală de afaceri. În plus, statele membre UE sunt libere să introducă amenzi maxime mai mari.

E nevoie şi de standarde naţionale

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), crede însă că lucrurile nu vor progresa atât de rapid fiind necesare, în primul rând, modificări legislative în toate ţările membre pentru ca, după constatarea abaterilor, să fie posibilă aplicarea de sancţiuni. „Este bine că lucrurile au început să se mişte, dar mai este mult de făcut. În acest caz trebuie să continue presiunea la nivelul Parlamentului European pentru ca lucrurile să meargă înainte. Trebuie adoptată o legislaţie specială în fiecare stat în parte, legislaţie care să cuprindă sancţiunile. Altfel lucrurile vor trena ani de zile cum a fost în cazul adoptării de către companiile de telefonie mobilă a tarifelor unice la convorbirile în UE”, este de părere expertul.

Preşedintele FNSIA mai crede că autorităţile de la Bucureşti trebuie să se gândescă serios să impună şi producătorilor români un standard naţional pentru că în lipsa acestuia avem pe piaţă teoretic acelaşi produse, dar la calităţi total diferite. „Dacă am avea un standard naţional nu am mai avea, de exemplu, Salam de Sibiu care are numai urme de carne. Producătorul respectiv îşi va putea vinde marfa, dar nu cu denumirea de Salam de Sibiu pentru că nu respectă standardul”, mai spune Dragoş Frumosu.

Faptul că în România ajung alimente sub standardul din Vest a fost certificat de un raport oficial în luna iulie a anului trecut. Concret, analizele comparative realizate de autorităţile de la Bucureşti au identificat 9 din 29 de produse alimentare care aveau standarde duble din punct de vedere calitativ în România şi în câteva ţări din UE. „Au fost prelevate 29 de probe din ţări europene şi, simultan, 29 de probe identice din magazinele româneşti, sortimente din categoriile lactate, carne, peşte şi ciocolată. Dintre acestea, nouă produse au prezentat unele diferenţe din punct de vedere al conţinutului de grăsimi şi proteine”, au precizat oficialii Ministerului Agriculturii (MADR).