Bolnavă lăsată să moară de spitalele de stat, dar salvată de sistemul privat

FOTO Adevărul

O instanţă din Capitală a obligat Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti să deconteze mii de euro unei paciente care s-a văzut nevoită să se trateze la un spital privat după ce mai multe spitale de stat au refuzat să o interneze.

Premieră în instanţele din România: Judecătoria Sectorului 1 a obligat Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti să deconteze circa 15.000 de euro unei paciente care s-a văzut nevoită să se trateze la un spital privat după ce mai multe spitale de stat au refuzat să o interneze. 

„În anul 2015 femeia din Urziceni a ajuns la spitalul judeţean local în stare gravă, în comă. Acolo medicii au spus că nu se pricep şi au sunat la Bucureşti pentru a-i găsi un loc. Au fost refuzaţi pe rând de mai multe spitale, Bagdasar, Floreasca, Universitar de Urgenţă, pe motiv că fie nu au locuri sau nu au aparatura necesară. Singura soluţie a fost să ajungă la un spital privat, în acest caz la spitalul Sanador, unde s-a şi însănătoşit. Vorbim în acest caz de un efort financiar deosebit, familia acesteia fiind obligată să apeleze la un credit bancar pentru a putea suporta costurile tratamentului. Dacă familia nu ar fi luat decizia de internare la privat exista riscul ca acum pacienta să nu mai fie în viaţă. În mod evident vorbim în acest caz de neglijenţa spitalelor de stat care au refuzat să trateze acest pacient. Dacă Casa de Asigurări se simte nedreptăţită, atunci poate da în judecată spitalele şi să-şi recupereze banii”, a declarat avocatul Adrian Cuculis, cel care a reprezentat-o în instanţă pe pacienta din Urziceni. Decizia instanţei nu este definitivă.

Transferul nu a fost acceptat

Familia pacientei povesteşte cum medicul de gardă de la spitalul Judeţean Urziceni a încercat să-i ajute însă a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. „Mama mea, în vârstă atunci de 76 de ani, în urma unei răceli puternice a făcut un edem pulmonar, fiind transportată de urgenţă la spital unde a intrat în comă. Medicul de gardă nu avea cu ce s-o ajute şi a încercat să obţină transferul către spitalul din Slobozia sau la un spital din Bucureşti. A sunat prin sistemul ministerului Sănătăţii însă nu s-a putut găsi un pat. Ştiu că este obligatoriu prin lege să se găsească un pat în aceste cazuri însă, nu s-a găsit. Ne-am dat seama că dacă rămâne acolo nu va fi salvată, şi atunci am decis internarea ei la un spital privat. A fost internată 5 săptămâni la Sanador, dintre care 3 la Terapie Intensivă, însă în final şi-a revenit şi acum este foarte bine”, spune Didina Enache, fiica pacientei.

Experţii din Sănătate recunosc că acest mecanism prin care se realizează transferul pacienţilor cu boli grave nu funcţionează şi este total ineficient. „În subordinea Ministerului Sănătăţii funcţionează acest Centru Operativ pentru Situaţii de Urgenţă (COSU) care ar fi trebuit să rezolve cu succes aceste situaţii. Acest Centru nu şi-a făcut datoria, prin lege el este obligat să găsească o soluţie, nu există scuze de tipul «nu există paturi», Legea 95 obligă spitalele să aibă rezerve! În practică se ştie, atât la nivelul Ministerului Sănătăţii cât şi a Secretarilor de Stat că acest sistem este adeseori ineficient. Numai noi pacienţii ştim ce umilinţă este la nivelul medicilor de gardă care trebuie să sune şi să se roage să obţină transferul unui pacient. Sunt cazuri în care pur şi simplu COSU nici nu răspunde. Sau, şi mai rău, dau date eronate – pentru că lucrează cu un sistem de raportare la 24h, ce nu ţine cont de dinamica cazurilor. Au fost cazuri când ambulanţa s-a dus cu un pacient doar pentru a afla la poarta spitalului că nu mai sunt paturi. Au fost cazuri în care pacienţii şi-au pierdut viaţa din cauza ineficienţei acestui Centru. Ministerul şi spitalele din subordinea sa poartă responsabilitatea şi în acest caz. Ei sunt cei care trebuie să suporte costurile în acest caz”, a declarat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Această situaţie de fapt a fost confirmată şi de către personalul medical din sistemul public de sănătate. „Toate transferurile de pacienţi se fac prin telefon, medicii de gardă se roagă de cei din alte spitale să le primească pacienţii. Dacă cunosc pe cineva, atunci se aranjează. În astfel de cazuri, viaţa unui pacient ţine doar de noroc, cât de bune sunt relaţiile medicului de gardă”, mărturisesc mediciii.

Indiferent de vinovat, contribuabilii plătesc

În opinia experţilor cazul va arată încă o dată „disponibilitatea” contribuabililor de a plăti pentru ineficienţa sistemului de sănătate. „Avem o lege clară care spune în ce condiţii se realiează transferul pacienţilor în aceste cazuri. Problema este că plata se va face nu atât pentru că este cineva vinovat, ci pentru că se face din banii asiguraţilor. Pentru vina cuiva, toţi contribuabilii vor trebui să suporte aceste costuri”, a declarat expertul în sănătate, Sorin Paviliu.