Bilanţ tragic: De ce România conduce în topul negru european al deceselor pe şosele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
România este pe primul loc în Europa la numărul victimelor accidentelor rutiere FOTO ISU Sălaj
România este pe primul loc în Europa la numărul victimelor accidentelor rutiere FOTO ISU Sălaj

România se menţine pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere, cu aproape 2.000 de morţi şi peste 30.000 de răniţi – o adevărată tragedie naţională, repetată an de an, sub privirile indiferente ale politicienilor.

În fiecare an, aproape 2.000 de români îşi pierd viaţa în accidentele rutiere produse pe şoselele patriei, alţi 8.000 sunt răniţi grav, adică necesită cel puţin 60 de zile de spitalizare, şi alţi 28.000 sunt accidentaţi uşor – o adevărată tragedie, cu costuri imense de ordinul miliardelor de euro pentru întreaga societate, ce se repetă an de an în indiferenţa autorităţilor. Ultimele cifre Eurostat, valabile pentru anul 2018, ne clasează pe primul loc în Uniunea Europeană la decesele în trafic, cu 96 la un milion de locuitori, ţara noastră depăşind Bulgaria (87) şi Croaţia (77), fiind o rată aproape dublă faţă de media europeană (52) şi triplă faţă de ţara cea mai sigură din acest punct de vedere, Irlanda (29).

Experţii în domeniu atrag atenţia că problema siguranţei în trafic, o problemă sistemică ce nu poate fi rezolvată imediat printr-o soluţie minune, este însă complet ignorată de către autorităţi, şi asta în ciuda costurilor imense. În schimb, legea circulaţiei rutiere primeşte zeci de amendamente, mai bune sau mai rele, de la senatori şi deputaţi după propriile experienţe ale acestora, fără a exista un set de măsuri care să răspundă global la această problemă.

O legislaţie peticită, fără un scop precis

„Autorităţile din România, indiferent de guvernare, indiferent de cine a fost în zona de decizie, şi aici ne referim la Miniterul Transporturilor, în primul rând, dar nu numai, au decis unele lucruri, dar fără a aplica absolut nimic. Există un consiliu inter-ministerial, condus în principiu de ministrul Transporturilor, ce se întâlneşte lunar pentru a veni cu decizii în vederea îmbunătăţirii traficului rutier. Practic, orice decizie luată acolo nu este aplicată, pentru că cei ce participă nu sunt persoane cu putere de decizie în ministerul lor. Tot ce se întâmplă în domeniul asta e la nivel de teorie, practic nimic. Singurele momente când se reuşeşte ceva e doar la insistenţele repetate ale Poliţiei Rutiere, când se mai vine cu câte un amendament folositor, altfel majoritatea timpului sunt nebăgaţi în seamă. 

Cel mai adesea, câte un deputat sau senator, care se loveşte de câte-o problemă, de multe ori sbiectiv interpretată, de exemplu îi ia carnetul şi atunci zice «aa, ia să facem noi nişte măsuri să nu se mai ia carnetul aşa uşor» - vine cu câte un amendament la această lege, uneori bun alteori rău. Lipseşte însă i viziune, un plan, de a schimba radical această problămă. Să ne uităm la exemplul Franţei, care în 2003 era ea pe locul 1 în UE la morţi pe şoşele, cu peste 7.000 de morţi pe an. Printr-o strategie naţională, ce a inclus şi măsuri nepopulare, restricţii de viteze, tribunale care să judece în regim de urgenţă, au reuşit după cinci ani să ajungă la 4.000 de decese. În România nimeni nu vrea să ia taurul de coarne. Să ne aducem aminte, după tragedia de la Colectiv, unde au murit 65 de oameni, deci cât mor în două săptămâni pe drumurile din România, s-a ajuns la demisia Guvernului şi toate campaniile din presă, acum după Covid, avem 1.650 de morţi, şi s-a oprit toată economia – la o analiză doar a consecinţelor, vorbim de 38.000 de afectaţi direct, 2.000 de morţi şi peste 8.000 de accidentaţi grav an de an în accidentele rutiere. Fiecare mort pe drumuri a devenit o banalitate, iar fenomenul e ca şi inexistent, nici măcar cât să luăm unele măsuri banale”, a explicat Titi Aur, fostul pilot de raliuri care acum conduce o şcoală de şofat defensiv.

Dincolo de mitul şoferului teribilist 

Potrivit lui Titi Aur vinovaţi pentru producerea marii majorităţi a accidentelor sunt şoferii obişnuiţi, cei care au ajuns să aibă o prea mare încredere în capacitatea lor de condus, şi nu şoferii teribilişti sau lipsa autostrăzilor. Acestea sunt doar mituri pe care le folosim ca scuze pentru a nu vedea cauza reală a accidentelor. „S-a demonstrat acum, în perioada COVID, în acea lună şi jumătate de reducere a traficului şi sub 50% în multe locuri, că am avut acelaşi număr de morţi, iar numărul de accidente a scăzut doar la 70%. De ce? Pentru că românul când s-a văzut pe drumul liber a băgat piciorul în radiator. Şi face asta nu pentru că îşi doreşte să moară ci pentru că nu conştientizează pericolul, pentru că după ce îşi ia permisul la 20 de ani şi până când se lasă de condus nimeni nu-i mai spune nimic. Dacă cel de la volan nu este educat în spiritul unui şofat preventiv, atunci toate sistemele de siguranţă ale acestor maşini noi nu fac decât să creeze o falsă impresie de siguranţă. Cele mai grave accidente sunt în perioada de vară, de uscat, când ai senzaţia de siguranţă şi doar maxim 15% din accidentele grave sunt produse de alcolişti, drogaţi, teribilişti”, a mai precizat acesta.

Lipsa autostrăzilor şi legislaţia greoaie, alte cauze fundamentale

Specialiştii din Poliţia Rutieră sunt de părere că vorbim de mai multe cauze pentru această statistică neagră, de la lipsa autostrăzilor la proasta educaţie în trafic. „Dacă ne gândim la o soluţie legislativă, cea mai utilă ar fi un sistem de monitorizare fixă şi constatare a abaterilor, în special a celor de viteză. Poliţia Română a avut un sistem fix, pe sectorul Bucureşti-Braşov, dar pe legislaţia actuală s-a dovedit mult prea costisitor, în special din punct de vedere al corespondenţei şi al procedurilor ce trebuiesc desfăşurate, până a sancţiona pe cel care depăşise viteza. Practic legislaţia nu a permis răspunderea obiectivă, unde sancţiunea în urma înregistrării pe un sistem fix se aplica proprietarului autovehiculului. Acum, trebuie să-i scrii proprietarului, şi dacă vrea îţi răspunde, dacă nu, nu, să ne spună cine a condus, o procedură greoaie, unde doar pentru un proces verbal trebuie să faci două corespondenţe. Poate că şi noi, ca majoritatea ţărilor europene, ar trebui să avem această răspundere obiectivă”, a declarat comisarul-şef George Grigore, director adjunct al Direcţiei Rutiere. De altfel, Poliţia Română a anunţat demararea din 1 iulie, pe următorii trei ani, a unei campanii de educaţie rutieră în şcoli cu ajutorul unor laboratoare mobiile, dar şi la nivel naţional, prin mass media, pentru conştientizarea pericolelor din trafic.

Statisticile oficiale ale Poliţiei pentru anul 2018 arată că dintr-un total de 8.569 de accidente grave, doar 86 – soldate cu 24 de morţi şi 100 de răniţi grav, s-au produs pe autostradă, faţă de majoritatea de 3.223 produse pe străzi şi alte 2.931 pe drumurile naţionale. În funcţie de condiţiile meteo, marea majoritate s-au produs în condiţii normale, 7.684, faţă de doar 473 pe ploaie şi 269 pe ninsoare. Lunile iulie – octombrie sunt lunile în care se produc cele mai multe de astfel de accidente, aproape dublu faţă de lunile februarie martie, iar ca zile ale săptămânii vineri şi sâmbătă se produc cele mai multe astfel de accidente.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite