Beke Istvan şi Szocs Zoltan, acuzaţi că au încercat să comită un atentat pe 1 decembrie 2015,  în arest la domiciliu, pentru a sta mai mult cu familiile

Beke Istvan şi Szocs Zoltan, acuzaţi că au încercat să comită un atentat pe 1 decembrie 2015,  în arest la domiciliu, pentru a sta mai mult cu familiile

Beke Istvan şi Zoltan Szocs

Instanţa supremă a decis, marţi, ca Beke Istvan să rămână în arest la domiciliu, aşa cum singur şi-a dorit, în timp ce a respins cererea presupusului său complice, Szocs Zoltan, de a fi cercetat sub control judiciar în dosarul în care sunt judecaţi pentru ''tentativă la atentat contra unei colectivităţi''. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

Ştiri pe aceeaşi temă

  În faţa judecătorilor, avocatul lui Beke Istvan a cerut că acesta să fie judecat în continuare în arest la domiciliu deoarece “doreşte să fie aproape de soţia sa şi de cei doi copii ai săi”.

Apărătorul a susţinut că Beke s-a îmbolnăvit în cele şapte luni de arest preventiv, în timp ce inculpatul a arătat, în ultimul cuvânt, că “a fost o teroare şi un coşmar pentru mine perioada arestului. M-am întâlnit cu nişte oameni care s-au comportat urât faţă de mine”.

Beke a mai spus că presa a făcut din el o problemă naţională, fiind recunoscut de ceilalţi deţinuţi, care s-au comportat necorespunzător faţă de el.

Celălalt inculpat, Szocs Zoltan, a cerut să fie judecat sub control judiciar deoarece vrea să se întoarcă la îndeletnicirea sa principală,  aceea de agricultor şi să aibă cu ce-şi întreţine familia.

Tot el a mai vrut să fie lăsat să se ducă la stomatolog între 3 şi 7 august. După deliberări, instanţa a decis ca Szocs să rămână, în continuare, în arest la domiciliu.

Pe 19 mai 2016, Beke Istvan şi Szocs Zoltan au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv artizanal în timpul manifestaţiei de Ziua Naţională a României, pe 1 decembrie 2015, la Târgu Secuiesc, în judeţul Covasna, dosarul fiind judecat de Curtea de Apel Bucureşti.

Szocs Zoltan este judecat pentru instigare la infracţiunea de atentat contra unei colectivităţi şi instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive, iar Beke Istvan Attila pentru tentativă la cele două infracţiuni.

Beke şi Szocs sunt acuzaţi că au încercat să comită un atentat de 1 decembrie 2015, la Târgu Secuiesc, în Covasna. Ei sunt membri ai grupării Mişcarea de Tineret ”64 de Comitate" (HVIM) Transilvania, parte a grupării maghiare omonime, de extremă-dreapta şi care militează pentru unificarea comunităţilor maghiare din afara Ungariei.

Potrivit rechizitoriului procuroriloe Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), începând din  2014, în România a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini şi cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii naţionalist-extremiste ungare ”Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” - HVIM de a iniţia acţiuni violente cu scopul de a materializa obiectivele autonomiste şi revizioniste promovate prin mesaj public de membrii respectivei organizaţii iredentiste, respectiv refacerea ”Ungariei Mari”.

Astfel, în 10 octombrie 2015, într-o şedinţă la care au participat membrii organizaţiilor locale ale extensiilor în România ale HVIM Ungaria, Zoltan Szocs, preşedintele HVIM Transilvania, i-a trasat lui Beke Istvan, preşedinte al organizaţiei Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania, sarcina de a confecţiona un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, în judeţul Covasna, la data de 1 decembrie 2015, “în timpul manifestaţiilor prilejuite de sărbătorirea de către etnicii români a Zilei Naţionale a României”.

“Inculpatul Szocs Zoltan l-a determinat pe inculpatul Beke Istvan Attila să-şi asume în faţa şefului ierarhic pe linie de organizaţie HVIM executarea acţiunii ordonate în realizarea căreia ulterior acesta a efectuat demersuri de procurare a mijloacelor şi instrumentelor necesare confecţionării unui astfel de dispozitiv”, se mai arată în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii susţin că Szocs, promotor al sloganului ”Ţinutul Secuiesc nu e România!” şi convins fiind că, pentru atingerea obiectivelor autonomist-separatiste promovate în Transilvania de membrii grupării Mişcarea de Tineret 64 de Comitate - HVIM, “trebuie să se păşească pe drumul faptelor, totul trebuie cucerit fizic, fără sânge nu se poate”, le-a trasat membrilor celulei Târgu Secuiesc a HVIM sarcina de a monta dispozitive explozive improvizate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările