Becali mai încearcă un tun la Armată

Finanţatorul echipei Steaua cere MApN să-i achite o datorie, deşi în contul ei a primit 13 fotbalişti, iar pe unii dintre ei i-a vândut pe milioane de euro. Scandalul dintre Gigi Becali şi Armată  a izbucnit în decembrie 2009, când latifundiarul a „înviat” o datorie de 654.000 de dolari, pe care susţine că Armata  ar avea-o la el.

Latifundiarul cere judecătorilor să oblige Clubul Sportiv al Armatei (CSA) să-i plătească daune în contul unui credit de 654.000 de dolari luat de Steaua de la defuncta Bancorex în 1994. Creditul nu a fost rambursat niciodată, iar în anii care au urmat datoria a fost plimbată, prin răscumpărare sau cesiune, pe la mai multe entităţi.

Mai citiţi şi:

Gigi Becali: "Mourinho ar putea câştiga a patra Ligă cu Steaua!"

Citeşte şi:

Iaşi: Pomană imobiliară cu ştirea şi cu banii statului

Iaşi: Afacerea „Moldoplast“ înghite mai multe fonduri

Datoria a fost dezgropată la sfârşitul anului 2009, de către Valeriu Argăseală, preşedintele FC Steaua SA. Acesta a notificat Clubul Sportiv al Armatei şi a cerut să-i fie plătit lui Gigi Becali împrumul făcut la Bancorex cu 16 ani în urmă. Ca urmare a refuzului MApN, care nu recunoaşte această datorie, Gigi Becali a propus şi o alternativă: Armata să-l lase să folosească stadionul din Ghencea gratuit până la concurenţa sumei de 650.000 de dolari.

Mai exact, latifundiarul găsise soluţia „salvatoare" într-un moment în care se afla în ofsaid din punct de vedere financiar: să folosească gratuit aproximativ doi ani stadionul Ghencea, având în vedere că rata lunară stabilită de MApN - prin negociere cu finanţatorul Stelei, a fost fixată la 21.600 de euro, pentru perioada  ianuarie 2010-decembrie 2014.

Clubul Sportiv al Armatei l-a somat de Becali să plătească chiria pentru stadion, mai ales că MApN nu a fost înştiinţat despre modul în care s-a tranzacţionat datoria de-a lungul anilor.

„Mişculaţii" fără ştirea MApN

Oficialii Armatei susţin că este vorba despre o problemă financiară între Gigi Becali, ca şi cumpărător al creanţei, şi Asociaţia Fotbal Club Steaua Bucureşti, deţinută până la începutul anilor 2000 de fraţii Păunescu, foştii patroni ai clubului şi care au preluat datoria în momentul în care au pus mâna pe secţia de fotbal.

După două întâlniri pentru negocieri între reprezentanţii MApN şi cei ai Stelei, în februarie şi în martie 2010, FC Steaua SA a dat în judecată Clubul Sportiv al Armatei, care a decis rezilierea contractului cu Gigi Becali pentru folosirea stadionului Ghencea, mai ales că latifundiarul a refuzat în ultimele trei luni să mai plătească chiria negociată. Judecătorii i-au atras atenţia lui Gigi Becali că trebuie să achite o taxă de timbru de 25.773 de lei.

Povestea creanţei a început în 1994, când Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti (CSA) s-a împrumutat de la Bancorex cu suma de 21,6 miliarde de lei vechi, reprezentând 654.000 de dolari.

Datoria răscumpărată

Cinci ani mai târziu, în 1999, după falimentul băncii, Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a preluat această datorie. Tot în 1999, prim-ministrul de la acea vreme, Radu Vasile, a dat Hotărârea de Guvern 66/1999, prin care s-a aprobat transmiterea stadionului Ghencea din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în folosinţa gratuită a Asociaţiei Fotbal Club Steaua Bucureşti (controlată de fraţii Păunescu), pe o perioadă de 20 de ani. Potrivit înţelegerilor, odată cu preluarea gratuită a stadionului, Asociaţia Steaua îşi asuma şi datoria Armatei către AVAB.

În acea perioadă, Gigi Becali s-a hotărât să investească în clubul de fotbal din Ghencea şi a intrat în Asociaţia Steaua, ocupând funcţia de vicepreşedinte. În iunie 2000, AVAB a scos la licitaţie datoria Asociaţiei Steaua, Gigi Becali a răscumpărat-o în schimbul sumei de 200.000 de dolari. Astfel, el a ajuns noul creditor al Asociaţiei Steaua. 

Jucători daţi drept „bunuri mobile"

Pentru a-şi achita datoria, Asociaţia Steaua, prin preşedintele său Viorel Păunescu, i-a cedat lui Gigi Becali, prin două contracte, semnate la 19 septembrie 2002 şi la 24 octombrie 2002, drepturile de transfer pentru 13 fotbalişti. Conform contractelor, fotbaliştii trecuţi la rubrica „bunuri mobile" urmau să fie proprietatea lui Becali. Practic, prin acest act, Gigi Becali şi-a acoperit creanţa, cu atât mai mult cu cât din vânzarea ulterioară a jucătorilor a obţinut sume semnificativ mai mari.

La 6 februarie 2003, în timpul mandatului lui Viorel Păunescu, Adunarea Generală a Asociaţiei Steaua  a decis cesionarea mai multor bunuri, a drepturilor asupra unor jucători şi a mărcii „Steaua Bucureşti" către SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA, controlată de Gigi Becali. La acest moment, Becali a devenit acţionar majoritar la Steaua cu 51% din acţiuni.

Tot la 6 februarie 2003, în aceeaşi zi în care Gigi Becali devenea „majoritar" la Steaua, Executivul a dat o hotărâre de Guvern prin care a abrogat actul din 1999, prin care acorda Asociaţiei Steaua folosinţa gratuită a stadionului. Arena din Ghencea a trecut din nou în administrarea Ministerului Apărării.

Asociaţia Steaua a considerat că, pierzând dreptul de folosinţă pe 20 de ani asupra stadionului, pe care îl preluase „la pachet" cu datoria din 1994, a „reactivat" creanţa şi a somat Clubul Sportiv al Armatei să i-o achite. Armata s-a opus, iar Asociaţia Steaua a cesionat ulterior creanţa către FC Steaua SA, firma lui Becali, care preluase şi echipa de fotbal.

Acum, pus în situaţia de a evacua terenul pentru neplata chiriei, Gigi Becali a „reactivat" această creanţă veche, deşi el însuşi a mai profitat din plin de pe urma ei, prin vânzarea celor 13 jucători pe care i-a primit atunci când a cumpărat prima dată această creanţă.

Ce bani a făcut Becali de pe urma fotbaliştilor

În contractele de „Dare în plată" lui Gigi Becali a 13 fotbalişti, întocmite în septembrie şi în octombrie 2002, se precizează negru pe alb că se stinge datoria pe care Asociaţia Fotbal Club Steaua Bucureşti o avea către latifundiar. Printre fotbaliştii „cedaţi" lui Becali se numără şi Mihăiţă Neşu, pentru care Steaua a încasat 1 milion de euro în 2008, când a fost transferat în Olanda, la FC Utrecht.

Un alt câştig al lui Becali a fost transferul, în 2003, al lui Valeriu Bordeanu la Rapid, în schimbul sumei de 100.000 de dolari. În 2005, finanţatorul Stelei a mai încasat 50.000 de dolari ca urmare a transferului la Universitatea Craiova al lui Daniel Orac. „Lovitura" latifundiarului a fost însă transferul lui George Ogăraru, în 2008, la Ajax Amsterdam (Olanda): 3,5 milioane de euro.