Bătaia de la Palatul Parlamentului. Violenţa stradală, un alt efect al recursului compensatoriu

O parte din cei şase arestaţi în acest weekend în cazul crimei din Piaţa Constituţiei ar fi putut fi încă în spatele gratiilor dacă nu beneficiau de legea recursului compensatoriu.

Şase persoane au fost arestate pentru omor şi instigare la omor, în urma răfuielii violente de săptămâna trecută din Piaţa Constituţiei, în urma căreia o persoană a fost ucisă şi o alta grav rănită. Vineri noapte anchetatorii au audiat nu mai puţin de 60 de persoane în acest dosar şi au anunţat că audierile vor continua în zilele următoare. Audierile maraton au fost precedate de 21 de descinderi de amploare, în zona Petricani – Lacul Tei din sectorul 2, fiind vizaţi mai mulţi suspecţi din acest dosar. În urma anchetei a reieşit că bătaia de săptămâna trecută ar fi pornit de la o tânără obligată să se prostitueze. Tot în cadrul cercetărilor poliţiştii au constatat că doi dintre suspecţi au fost condamnaţi pentru crimă la 15, respectiv, 17 ani de închisoare, însă au fost liberaţi în toamna anului trecut – în baza recursului compensatoriu - după ce şi-au ispăşit 10 şi, respectiv, 11 ani din pedepse. 

O graţiere cinstită i-ar fi exclus pe autorii infracţiunilor cu violenţă, criminali sau violatori. Însă ei sunt principalii beneficiari ai recursului compesatoriu, pentru că ei sunt cei mai mulţi deţinuţi Sorin Dumitraşcu liderul sindicaliştilor angajaţilor din penitenciare

21.000 de condamnaţi, beneficiari ai recursului compensatoriu  

De altfel, statisticile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) arată că până acum, peste 21.000 de deţinuţi au beneficiat de legea recursului compensatoriu, intrată în vigoare în octombrie 2017 cu modificările aduse de majoritatea PSD-ALDE. Dintre deţinuţii liberaţi astfel înainte de termen, 6691, adică aproape o treime, sunt criminali, tâlhari, violatori şi pedofili. Mult mai grav, datele arată că 498 dintre aceştia s-au întors în puşcării după ce au comis 70 de omoruri, 49 de violuri, 6 fapte de agresiune sexuală care implică minorii, 369 de tâlhării şi 4 ucideri din culpă. „Numărul celor care au recidivat a crescut cu aproape 50% faţă de cifrele prezentate acum două luni. Astfel, dacă la începutul lunii august erau 1300 de recidivişti, acum avem nu mai puţin de 1877”, mai arată experţii de la Administraţia Penitenciarelor. 

Sindicaliştii din ANP nu sunt însă de acord cu cele prezentate de oficialii de la Penitenciare atrăgând atenţia că, de fapt, situaţia este mult mai gravă. „Din păcate cifrele ministerului nu sunt complet corecte. Rata de recidivă este calculată doar raportată la beneficiarii recursului compensatoriu, însă corect este să fie calculată la toţi cei care au comis infracţiuni şi care acum sunt recidivişti. Aici rata de recidivivă este undeva între 65-70%. Faptul că faţă de acum două luni avem o creştere foarte mare a celor care s-au întors în spatele gratiilor, era oarecum de aşteptat, şi mai mult, aceasta va continua să crească. Există un val, oamenii ies din puşcării, se intorc acasă, apoi comit alte infracţiuni, până sunt prinşi şi judecaţi durează. Însă vorbim de un val de creştere a criminalităţii care se poate observa. La fel ca în cazul crimei din Piaţa Constituţiei, vorbim de persoane care nu ar fi trebuit să beneficieze de această lege. O graţiere cinstită i-ar fi exclus pe cei condamnaţi pentru acte de violenţă, criminali sau violatori. Însă ei sunt principalii beneficiari, pentru că ei sunt cei mai mulţi deţinuţi din puşcăriile nostre”, spune Sorin Dumitraşcu, liderul sindicaliştilor din ANP.

1.500 de cazuri de viol în acest an

Potrivit unei statistici a Inspectoratului General al Poliţiei Române, în doar opt luni au fost înregistrate la nivelul întregii ţări peste 1500 de dosare privind infracţiunea de viol. Dintre acestea, în cazul a aproape 200 de violuri autorii au rămas necunoscuţi. În ceea ce priveşte violul unde victima este un minor, au fost înregistrate 526 de cazuri, în 49 din acestea autorii nefiind identificaţi. În privinţa infracţiunilor de tâlhărie au fost înregistrate 2220 dosare, din care 1447 dintre autori sunt anonimi pentru autorităţi. Nici de criminali nu ducem lipsa: 150 de dosare, din care 40 cu autor necunoscut.