BACALAUREAT 2015 Premieră: poezie la simularea de la Limba Română
0
Elevii din clasele a XI-a şi a XII-lea au susţinut, luni, timp de trei ore, simularea pentru examenul de Bacalaureat, la proba de Limba şi literatura română. După doi ani consecutivi în care a fost prezentă la toate sesiunile examenului naţional, dar nu şi la simulări, elevii din ultimul an de liceu au avut de comentat la simulare şi o poezie.
La proba de ieri a simulării examenului de maturitate, care a fost cu subiect unic la nivel naţional, au participat peste 360.000 de elevi.
Textul argumentativ, o provocare
Elevii de clasa a XII-a de la profilurile umanist şi pedagogic au avut de analizat un fragment din romanul „Jocurile Daniei” de Anton Holban, de redactat un text argumentativ pe tema influenţei traducerilor asupra literaturii naţionale şi de realizat un eseu în care să fie prezentată tema şi viziunea despre lume într-o poezie de Tudor Arghezi.
„Subiectele nu au fost dificile. Arghezi le-a fost la îndemână elevilor, pentru că l-au studiat chiar în acest an. Era indicat să redea câteva versuri şi să se concentreze mai curând pe viziunea criticilor literari asupra operei lui Arghezi şi mai puţin pe păreri personale”, a explicat profesoara Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava”, la o emisiune Adevărul Live.
De doi ani, poezia a fost prezentă la toate sesiunile examenului de Bacalaureat, dar la simulare nu a mai „picat” din 2012. Cu toate acestea, tema textului argumentativ a reprezentat cel mai interesant aspect al testării din acest an, mai apreciază profesoara.
„Există câteva repere la care puteau face referire când vorbeau despre importanţa traducerilor: este vorba despre articolul „Introducţie la Dacia Literară”, semnat de Mihail Kogălniceanu, care spunea că «traducţiunile nu fac o literatură». Se poate porni de aici şi putem lega şi cu studiile de mai târziu ale lui Maiorescu sau ale lui Lovinescu, care spune că «imitaţia este prima formă a originalităţii»”, a mai arătat Iulia Pop.
Realul a avut de ales între Eminescu şi Bacovia
Cei de la profilul Real au avut de analizat un fragment din romanul „Accidentul“ de Mihail Sebastian, de redactat un text argumentativ pe tema importanţei comunicării dintre părinţi şi copii şi de realizat un eseu în care să prezinte tema şi viziunea despre lume dintr-o poezie de Mihai Eminescu sau de George Bacovia.
„La subiectul al treilea, elevii au avut foarte multe opţiuni. În cazul lui Eminescu, copiii studiază în şcoală «Floare Albastră», «Luceafărul», «Epigonii», «Scrisoarea I». Elevii mei îmi spuneau că preferă «Floare Albastră», pentru că este o poezie mai scurtă, care le permite să se încadreze în spaţiul alocat de redactare. La Bacovia s-au studiat la clasă poeziile «Plumb», «Lacustră», «Nervi de primăvară», «Decor», a exemplificat profesoara Iulia Pop.
Nuvelă la alegere pentru elevii de clasa a XI-a
La clasa a XI-a, la profilul Real, elevii au primit la primul subiect un fragment din „O viaţă pierdută“ de Ioan Slavici, la al doilea subiect au avut de scris un text argumentativ despre „importanţa vizionării ecranizărilor după opere literare“, iar la ultimul subiect - un eseu despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată.
În varianta de la uman, elevii au primit un fragment din „Grand Hotel Victoria Română“ de I.L. Caragiale, la al doilea subiect au primit un text argumentativ despre „importanţa vizitării unor muzee şi case memoriale pentru dezvoltarea culturii generale“, iar la ultimul subiect au avut „relaţia dintre două personaje dintr-o nuvelă studiată“. Cu privire la această cerinţă, profesoara Iulia Pop a explicat că tinerii aveau mai multe posibilităţi pentru a o rezolva.
„Există două nuvele asupra cărora se puteau opri elevii şi mulţi aleg varianta cea mai simplă: Alexandru Lăpuşneanu. Desigur, puteau să meargă şi pe a doua variantă, puteau să aleagă nuvela fantastică «La Ţigănci» sau «Moara cu Noroc» de Slavici. Nu era foarte greu, trebuiau în primul rând să caracterizeze nuvela ca specie, să scrie despre faptul că nuvela acordă o atenţie sporită construcţiei personajului, eventual să menţioneze şi trăsăturile realismului şi felul în care obiectivarea discursului narativ se suprapune peste realism. Era destul de uşor de rezolvat acest tip de subiect“, a spus Iulia Pop la Adevărul Live.
Se încarcă comentariile...
