Avocatul Poporului: Centrele de reţinere şi arestare preventivă sunt prea puţine şi nu au toalete suficiente

Potrivit unui raport al Avocatului Poporului, centrele de reţinere şi arestare preventivă nu au toatele suficiente

Numărul grupurilor sanitare din centrele de reţinere şi arestare preventivă sunt insuficiente, iar camerele de deţinere sunt amplasate necorespunzător, la demisolul clădirilor, iluminatul fiind redus. Asta se arată într-un raport special al Avocatului Poporului.

Reprezentanţii Avocatului Poporului spun că în centrele de reţinere şi arestare preventivă amplasarea camerelor de deţinere este necorespunzătoare, fiind la nivelul demisolului clădirilor inspectoratelor judeţene de poliţie, astfel încât ventilaţia şi aerisirea acestora era deficitară, iar iluminatul natural şi artificial insuficient, arată Mediafax.

„De asemenea, s-a constatat lipsa grupurilor sanitare în unele camere, insuficienţa grupurilor sanitare, instalaţii sanitare care prezentau un grad ridicat de uzură şi amenajarea defectuoasă a toaletelor, folosirea WC-ului tip turcesc ca suport pentru spălarea corporală, gradul avansat de uzură al cazarmamentului, distribuirea neuniformă a materialelor igienico-sanitare, deficitul spaţiilor pentru depozitarea bunurilor personale, existenţa unor spaţii/curţi de plimbare subdimensionate, necesitatea igienizării unor spaţii de detenţie (dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare)”, se arată în raportul prezentat marţi denumit „Condiţiile de detenţie din penitenciare şi centre de reţinere şi arestare preventivă, factori determinanţi în respectarea demnităţii umane şi a drepturilor persoanelor private de libertate”.

Reprezentanţii Avocatului Poporului au mai precizat că s-au înregistrat nemulţumiri ale persoanelor private de libertate cu privire la lipsa confidenţialităţii discuţiilor din timpul vizitelor.

Mai mult, în centrele de reţinere şi arestare preventivă s-a constatat lipsa sălilor de mese, precum şi a dotărilor corespunzătoare în unele camere pentru asigurarea servirii mesei, reţinându-se în special situaţia Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă Suceava, care nu asigura hrana caldă persoanelor private de libertate în zilele de sâmbătă şi duminică.

„Mai mult, apreciem ca improprii mijloacele de transport al hranei de la unele penitenciare la centre în bidoane de aluminiu, autospeciale izoterme, autoutilitare”, se mai arată în documentul citat.

Deficit de personal medical

În raportul prezentat de Avocartul Poporului se mai menţionează şi că în centrele de reţinere şi arestare preventivă, ca şi în unităţile penitenciare, s-a constatat deficitul de personal medical, în special doctori, fapt pentru care examenul medical la depunere nu era realizat în toate cazurile, iar asistenţa medicală este asigurată de personalul din cadrul centrelor medicale judeţene ale Ministerului Afacerilor Interne, neexistând un corp medical propriu.

Mai mult, au mai fost semnalate şi dificultăţi în asigurarea tratamentului medical ca urmare a introducerii cardurilor de sănătate.

Un alt asptect important se referă la faptul că în incinta centrelor de reţinere şi arestare preventivă nu existau puncte comerciale, cumpărăturile putând fi efectuate în baza cererilor formulate de către persoanele custodiate, achiziţionarea realizându-se din reţeaua comercială a oraşelor.

„Frecvenţa cumpărăturilor varia, acestea putându-se efectua în unele centre o dată pe săptămână, iar în altele bisăptămânal sau la nevoie”, se mai arată în raportul Avocatul Poportului.

Deţinuţii refuză hrana

Referindu-se la evenimente în care au fost implicate persoanele private de libertate în perioada 2014-2015 (decese, agresiuni fizice, proteste cu refuz de hrană, eventuale relaţii sexuale între persoane private de libertate sau între persoane private de libertate şi personalul locurilor de detenţie), reprezentanţii AP au constatat o incidenţă ridicată a formei de protest prin refuz de hrană.

„Până la data de 25 august 2015, au fost înregistrate 1.103 de cazuri de refuzuri de hrană, din care 387 pentru motive judiciare şi 716 pentru motive legate de penitenciar, iar cele mai multe au fost înregistrate la: Penitenciarul Poarta Albă (317), Penitenciarul Galaţi (131), Penitenciarul Rahova (98) şi Penitenciarul Iaşi (76). Dacă în unităţile penitenciare, motivele cel mai des invocate în cazul refuzului de hrană au vizat aspecte a căror soluţionare intra în aria de competenţă a conducerii penitenciarelor, respectiv transferuri, condiţii de cazare, regimul de detenţie, în centrele de reţinere şi arestare preventivă cauza cea mai frecventă a acestei forme de protest a constat în nemulţumirea faţă de situaţia juridică”, potrivit informaţiilor din raportul Avocatului Poporului.

Conform documentului citat, pe lângă suicid, în penitenciare, predomină decesele cauzate de afecţiuni medicale cronice. De asemenea, în perioada de referinţă menţionată, în centrele de reţinere şi arestare preventivă s-a înregistrat un singur deces la Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Galaţi.

18 cazuri de agresiuni din partea personalului de la Penitenciarul Spital Jilava

Mai mult, s-a constat că au fost cazuri în care unii deţinuţi au fost supuşi la agresiuni de către personalul penitenciar sau de alte persoane private de libertate (spre exemplu, 18 cazuri la Penitenciarul Spital Jilava, 52 de cazuri în Centrul pentru Minori şi Tineri Bacău).

Potrivit raportului, se remarcă recurgerea la autoagresiune ca formă de protest, reţinând în acest sens situaţia Penitenciarului Galaţi, în care s-au înregistrat 141 autoagresiuni şi ingerări de medicamente sau alte substanţe şi situaţia Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă Suceava cu patru cazuri de autoagresiune.

„De asemenea, se reţin cazurile persoanelor private de libertate implicate în agresiuni sexuale (spre exemplu, în Penitenciarul Târgu Mureş şi Centrul Educativ Târgu Ocna). Faţă de cele expuse, apreciem că se impun o serie de măsuri de ordin legislativ, judiciar-administrativ şi financiar cu impact asupra persoanelor private de libertate, precum şi asupra sistemului penitenciar şi al centrelor de reţinere şi arestare preventivă, măsuri pe care le enunţăm ca propuneri dintre care sperăm ca autorităţile competente să aleagă cât mai multe şi pe cele mai bune (alături de altele care pot fi avute în vedere), în scopul asigurării condiţiilor de detenţie ca factori determinanţi în respectarea demnităţii umane”, se mai arată în raport.

Preţuri prea mari la produsele comercializate în penitenciare

O altă problemă întâlnită este cea privind preţurile practicate de anumiţi agenţi economici la unele produse, în penitenciare, acestea fiind mult mai mari decât cele din magazinele din zona unităţilor de detenţie. Spre exemplu, preţurile practicate în spaţiile comerciale din Penitenciarele Colibaşi şi Giurgiu erau cu 50%la sută mai mari.

„Comisiile constituite la nivelul penitenciarelor pentru verificarea preţurilor solicitau reducerea acestora, însă în unele cazuri s-a constatat lipsa unui efect pe termen lung a acestor măsuri. (...) De asemenea, menţionăm absenţa unor controale ale punctelor comerciale din incinta unităţilor penitenciare din partea reprezentanţilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau ai unei alte autorităţi (ex: Direcţia de Sănătate Publică). În unele penitenciare s-a constat expirarea termenului de valabilitate la unele produse, lipsa preţului sau a denumirii produsului, lipsa unei autorizaţii sanitare pentru unele puncte comerciale, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare (ex: Penitenciarul Focşani)”, se mai arată în raportul citat.

În privinţa convorbirilor telefonice din unităţile penitenciare, s-a constatat o diferenţă a tarifelor de telefonie practicate de firmele SC BVfon şi SC Paytel SRL, iar unele închisori au şi solicitat operatorilor reducerea acestora.

„Durata convorbirilor telefonice în unităţile penitenciare şi la centrele de reţinere şi arestare preventivă varia, în funcţie de Regulamentul de ordine interioară. Reţinem situaţia din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Botoşani, în care exercitarea dreptului la convorbiri telefonice se realiza de la un telefon amplasat pe un hol în imediata vecinătate a camerei şefului de schimb. De asemenea, menţionăm situaţia Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă Dâmboviţa, unde exercitarea dreptului la corespondenţă nu se realiza personal, corespondenţa fiind predată unui lucrător din cadrul centrului pentru depunerea în cutia poştală aflată în afara unităţii de deţinere", se mai arată în raport.