Aviz negativ din partea Plenului CSM pe proiectul de desfiinţare a Secţiei Speciale. Dezbaterile au împărţit Consiliul în două tabere

Imagine: Plenul CSM a discutat prin videoconferinţă pe tema desfiinţării SIIJ

Proiectul de desfiinţare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost dezbătut, joi, în Plenul CSM, avizul Consiliului fiind unul consultativ. Discuţiile au început la ora 11.00 şi s-au întins până seara, fiind aduse argumente atât pro, cât şi contra activităţii Secţiei Speciale. În final, s-a votat împotriva desfiinţării Secţiei Speciale: 11 magistraţi din 19 au dat vot negativ proiectului depus de ministrul Justiţiei.

Nu mai puţin de 8 ore au durat dezbaterile-maraton de joi pe proiectul de desfiinţare a Secţiei Speciale. La şedinţă au participat inclusiv şefa Curţii Supreme, Corina Corbu, procurorul general al României, Gabriela Scutea, dar şi ministrul Justiţiei, Stelian Ion. Cu privire la un singur aspect au căzut toţi de acord, anume că poziţiile antagonice cu privire la Secţia Specială sunt atât de ferme în Justiţie, încât niciun reprezentant al uneia dintre cele două tabere nu îşi poate convinge „adversarii” să îşi schimbe opinia. În acelaşi timp, statisticile arată că Secţia Specială a finalizat în 2020 două rechizitorii, astfel că numărul total al actelor de sesizare trimise în instanţă de la înfiinţarea acestei structuri a ajuns la cinci.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a arătat că SIIJ a fost „croită greşit” de la început şi că rezultatele Secţiei ar fi fost aceleaşi chiar şi în condiţiile în care numărul de procurori care lucrează acolo ar fi fost dublu. Motivul este numărul mare de dosare – aproape 6.000 –, număr într-o creştere continuă.

„Nu este vorba doar de anul trecut, când a fost pandemie – şi acum e pandemie –, dar observăm că media numărului de rechizitorii pe care le înaintează această Secţie este în jur de două rechizitorii pe an. Niciun rechizitoriu pentru fapte de corupţie în privinţa magistraţilor. Nu am văzut elemente în raport referitoare la cheltuielile făcute în 2020. Eu consider că e o problemă structurală, e o problemă de fundament. Fundamental a fost croită greşit această Secţie şi nu avea cum să funcţioneze. De altfel, lucrurile acestea au fost relevate de CSM la început, când a fost discutată propunerea de înfiinţare a acestei Secţii. Deci, ceea ce se anticipa s-a întâmplat inevitabil. Că ar fi fost 7 procurori acolo sau ar fi fost 15, nu cred că ar fi fost mare diferenţă. La un număr de aproape 6.000 de dosare nesoluţionate, mi se pare absolut inacceptabil. Şi gândiţi-vă că vin în continuare alte sesizări”, a declarat ministrul Justiţiei.

Un Parchet judeţean, mai eficient decât SIIJ

La rândul lui, procurorul Florin Deac, vicepreşedintele CSM, a dat exemplul unei unităţi judeţene de Parchet cu 5 structuri locale în subordine, al cărei raport de activitate pe anul 2020 l-a pus în oglindă cu cel al SIIJ. 33 de procurori de la unitatea respectivă au trimis în judecată peste 1.500 de inculpaţi în 1.283 de dosare, faţă de SIIJ, care a întocmit 2 rechizitorii anul trecut. Magistratul Bogdan Pîrlog de la Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” a criticat şi el activitatea SIIJ sub aspectul numărului mic de rechizitorii întocmite pe anul 2020. 

Procuror: SIIJ, o risipă de resurse

SIIJ a raportat două rechizitorii, însă procurorul Bogdan Pîrlog spune că, de fapt, ele privesc faptele penale ale unui singur inculpat, mai exact pe fostul procuror Mircea Negulescu. „Anul precedent constatăm că (SIIJ a avut – n.r.) nişte resurse până la urmă comparabile cu o structură centrală a unei direcţii, cu cheltuieli enorme, cu aducerea unor forţe de poliţie. (…) Este o falsă părere că discutăm de doar 7 procurori, să ne uităm şi la cei 20-30 de poliţişti care sunt detaşaţi acolo pe nişte venituri enorme şi care, de fapt, ei desfăşoară activitatea. Cu aceste investiţii s-a ajuns ca pe anul 2020 să se producă 2 rechizitorii. Dacă ne uităm la cele 2 rechizitorii, vom constata că îl privesc pe acelaşi procuror Negulescu. (…) Orice parchet normal ar fi reunit cele două cauze. Şi am fi avut, până la urmă, într-un an de zile un singur rechizitoriu. Bun, din punct de vedere administrative, dumnealor se laudă cu 2 rechizitorii. Acum, dacă pentru aşa ceva statul îşi permite să risipească atâtea resurse, de care este nevoie vitală în cu totul alte zone ale Ministerului Public, (…) avem o problemă”, a declarat procurorul Bogdan Pîrlog.

Cine a luat apărarea Secţiei Speciale

Judecătoarea Gabriela Baltag, membru CSM, a ridicat în şedinţa Plenului menţinerea avizului negativ dat de CSM proiectului de desfiinţare a SIIJ în data de 28 mai 2020. Este vorba despre proiectul de lege întocmit în mandatul fostului ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu. Judecătoarea motivează că, de fapt, noul proiect de desfiinţare a SIIJ depus de ministrul Stelian Ion ar avea acelaşi conţinut.

Judecătoarele Simona Marcu şi Evelina Oprina s-au raliat punctului de vedere exprimat de colega lor, Gabriela Baltag. Cele trei judecătoare au propus ca Plenul CSM să menţină avizul negativ din mai 2020 asupra proiectului de desfiinţare a SIIJ.

Pe de altă parte, procurorul general Gabriela Scutea a considerat că cele două proiecte sunt similare, nu identice, fapt care nu împiedică CSM să se pronunţe din nou asupra acestei chestiuni. Legiuitorul este obligat să ceară un aviz de la CSM cu privire la un proiect de lege, chiar în cazul unei reiterări, iar CSM trebuie să se pronunţe, a explicat procurorul general Gabriela Scutea.